ASTROMESAJE

Tacerea, ca raspuns





Editorial

Meditand asupra drumului parcurs de catre Soare in domiciliul Lunii, ne-am propus sa reflectam putin asupra verbului “a tacea”. Ne-am gandit ca acest cuvant descrie suficient de bine natura zodiei Racului.
Incepem cu un “koan”. Acest cuvant japonez desemneaza o intrebare fara raspuns imediat si logic, de tenta spirituala, menit sa contribuie la trezirea spirituala a practicantilor religiei budiste.
Asadar, koan-ul nostru suna in felul urmator: “este tacerea antonimul comunicarii?”
Inainte sa incercam sa dam un raspuns la aceasta intrebare, consideram de cuviinta sa ne incalzim cu descifrarea unui alt koan. Osho ne povesteste despre unul clasic: “are cainele natura lui Buddha sau nu?” Ne dam seama ca este vorba despre o aparenta capcana. Evident, la o intrebare atat de simpla exista doua raspunsuri logice: “da” sau “nu”. Problema este ca ambele sunt gresite.

Daca afirmam ca patrupedul nostru are deja natura lui Buddha, atunci inseamna ca toata stradania spirituala, investita pentru obtinerea iluminarii, este o activitate consumata in zadar. Insusi Gautama Buddha, cu toata predestinarea sa si cu nivelul sau de evolutie exceptional, a avut nevoie de ani de zile ca sa reuseasca sa treaca pragul. Daca raspundem afirmativ la intrebarea de mai sus, atunci riscam sa subminam sfintenia activitatilor de tip spiritual.
Daca optam pentru negare, atunci cadem in extrema cealalta. Intuim ca raspunsul negativ elimina - chiar intr-un mod dureros - posibilitatea de evolutie a fiintelor vii. Daca spunem ca in caine nu exista macar un sambure din natura lui Buddha, atunci blocam viitorul nefericitului animal. Simtim ca nu ne este ingaduit sa raspundem negativ la aceasta intrebare. Inima noastra ar protesta vehement la o astfel de incercare.
Maestrii Zen sunt constienti ca fiinta lor contine atat natura dumnezeiasca si in acelasi timp si cate ceva din natura cainelui. Ei reusesc sa stabileasca o armonie desavarsita intre cele doua naturi. De fapt, acesta este si unul dintre scopurile koanului.
Sa ne intoarcem la intrebarea propriu-zisa. Daca nu putem raspunde nici cu “da” si nici cu “nu”, atunci care este rostul intrebarii?
Discipolul budist, incercand diferite variante, ajunge la un moment dat intr-un punct in care este nevoit sa renunte la gandire. Mintea este construita astfel incat sa nu renunte usor. Insa intrand in fundatura in cazul ambelor variante logice, dupa un anumit timp este nevoita sa arboreze steagul alb.
De fapt, acesta este si rostul koan-ului. De a opri mintea in loc.
De ce este nevoie de o astfel de operatie?
In epoca moderna, mintea omului s-a dezvoltat foarte mult. Ceea ce este foarte bine, insa aceasta structura incearca disperat sa preia controlul fiintei umane. Si, nefiind cea mai evoluata componenta a omului, mintea nu are acest drept. Este nevoie ca Eul - partea eterna si divina a fiintei umane - sa detina functia de conducator.
Koanul a fost inventat tocmai cu acest scop: de a opri goana nebuna a mintii. Cand aceasta se gaseste blocata in raspunsurile imposibile, atunci omul are o sansa de a constientiza ca el nu este egal cu mintea sa. Ca exista ceva profund, consistent si indestructibil in interiorul sau - altceva decat mintea. Blocajul mintii, datorat koanului, este binevenit, fiindca genereaza un moment de constientizare a Sinelui. Un moment in care se asterne o liniste desavarsita asupra sufletului discipolului. El acceseaza fericirea profunda oferita de constientizarea nemijlocita a Eului sau nemuritor. In acest moment, discipolul este gata sa revina cu raspunsul, la Maestrul sau. Raspunsul va fi tacerea. O tacere plina de suflet, armonie si continut. Maestrul care a pus intrebarea de tip koan va percepe cu inima sa ca discipolul a aflat raspunsul corect.
Sa ne reintoarcem acum la intrebarea initiala: “este tacerea antonimul comunicarii?”
Raspunsul afirmativ ar da de inteles ca tacerea este lipsa comunicarii. Dar de fapt nu este asa: daca stii cum sa taci - adica, sa taci cumva cu inima; raspunzand doar cu un flux de armonie emis din inima - atunci nu putem vorbi despre lipsa raspunsului. Sau despre lipsa comunicarii. Raspunsul la intrebarea pusa in mod verbal este oferit de suflet. Asadar, nu putem afirma ca tacerea ar fi antonimul comunicarii.
Nu putem spune insa nici ca tacerea ar fi comunicare propriu-zisa. Daca cineva nu “aude” limbajul inimii, atunci poate avea impresia ca firul comunicarii s-a rupt.
Tacerea este un mod de comunicare al Maestrilor.
Evident, exista o tacere “rece” si una “calda”. Cea rece este suparatoare fiindca intrerupe efectiv orice mod de comunicare, verbal si sufletesc. Tacerea calda insa este un adevarat cadou divin. Pe de o parte mentine armonia, si pe de alta parte, il provoaca pe cel care asteapta raspunsul sa depuna eforturi pentru a-l afla prin mijloace proprii. Tacerea calda este un adevarat proces de initiere.
Am insirat aceste ganduri considerand ca in secolul XXI Luna este marginalizata pe nedrept. Daca intelegem beneficiile accesibile prin gasirea raspunsurilor adecvate la koan-urile existentei, atunci reusim sa percepem profunzimea Lunii. De fapt, Luna este simbolul urmatoarei trepte de evolutie a omului: cea de inger. Pana sa ajungem la etape ca “Uranus” sau “Neptun”, este nevoie sa depasim pasul definit prin “Luna”.
Vine un timp in care vom invata sa comunicam mai mult cu inima. Acest proces a inceput deja. Din acest motiv, este nevoie sa intelegem cat mai profund natura Lunii si scopul spiritual pentru care a fost creata.
Cu totii avem prieteni nascuti in zodia Racului. Daca suntem sinceri cu noi insine, atunci putem admira zilnic profunzimea fiintei lor. Ei stiu instinctiv cum sa comunice cu sufletul - fara cuvinte - si sa umple tacerea cu armonia inimii. Pentru ei, tacerea este plina de comunicare sufleteasca. Daca avem ceva de invatat de la Raci - si chiar avem! - acesta este tacerea calda. Nu este intamplator numarul mare al actorilor de marca de pe marele ecran nascuti in aceasta zodie. Cateva exemple, alese la intamplare, ar fi: Tom Hanks, Robin Williams, Harrison Ford, Tom Cruise, Tobey Maguire. Felul lor de a fi, expresia fetei lor, privirea lor - toate acestea comunica necontenit, intr-un mod subtil si performant, cu cinefilul.
Se spune ca Racii sunt retrasi si inhibati. Este doar un mit. Ei sunt niste fiinte care stiu sa comunice cu sufletul. Niste fiinte care percep instinctiv chintesenta urmatoarei trepte de evolutie a omului. Daca suntem sinceri cu noi insine, atunci admitem faptul ca nativii Rac au o prolifica natura angelica. Incercati sa-i priviti cu inima si va veti convinge.
sursa:astrotext.ro

Vio draga acest editorial, in partea ref la raci m-a uns la suflet!Danke!

Cu placere,monik!
Pt.ca ti-a placut mes.postat de mine,drept rasplata am apasat butonum MERCI ,care ti-a mai adus 3 punte la Reputatie!

Mun

ca, munca, munca

Editorial septembrie


; munca, munca, munca - va amintiti de videoclipul in care niste taximetristi faceau reclama la o bere? In cadrul acestuia, munca este asociata cu suferinta, dupa care vine si rasplata meritata: fericirea, sub forma unei beri reci si nu foarte scumpe. Ceva scartaie. Daca suntem sinceri cu noi insine, trebuie sa admitem ca pe planeta asta traiesc foarte multi copii si foarte putin oameni maturi. Traiesc foarte multi copii fiindca tuturor le place sa se joace si mai toti viseaza cu ochii deschisi. Relativ putini sunt cei care ajung sa iubeasca munca, din toata inima, cu toata constiinta. Omul exista de o buna bucata de vreme pe aceasta planeta, dar inca invata ce inseamna munca adevarata.

Predica de pe munte nu este stilul nostru. Vrem doar sa aruncam o privire in viitor. Peste ani si ani, milenii si milenii, vom fi cu totii niste fiinte dotate cu puterea de a crea cu forta gandului. Vom trai intr-o armonie desavarsita si vom fi in stare sa materializam cu puterea gandului nostru aproximativ orice va trece prin mintea noastra. Fara indoiala, va fi o lume in care lipsa va fi aproape necunoscuta. Dar pana atunci trebuie sa ne antrenam. Ne dam seama ca si atunci va fi nevoie de concentrare. Va fi nevoie sa focalizam energia noastra intr-un punct si sa fim capabili sa modelam creatia noastra cu forta gandului.


Aproximativ acelasi lucru facem si in prezent, cand muncim eficient si cu spor. Atentia noastra este concentrata, existam in Prezent, total absorbiti de munca noastra, doar ca ne folosim de unelte palpabile. Dar in principiu executam aceeasi activitate, aceleasi miscari, la o scara redusa fata de ceea ce vom fi in stare sa intreprindem in viitor.

Daca gandim ca munca este o povara, atunci aruncam pe fereastra antrenamentul principal prin care putem dezvolta muschii nostri spirituali: focalizarea atentiei, trairea in Prezent, armonizarea campurilor noastre energetice in vederea pregatirii pentru actul Creatiei. Este probabil ca Divinitatea sa nu fi inventat munca pentru a fi exclusiv un act de creatie materiala. O putem percepe si ca un antrenament prin care se zamisleste omul Viitorului. Un om armonios, sanatos, interesat de a produce Binele in jurul sau, si mai ales: deosebit de creativ. Creativ cu mana, cu forta gandului sau si cu inima.

Omul viitorului se construieste caramida cu caramida. Ne putem da seama ca materialele de constructie oferite de Fecioara - munca efectuata cu bucurie, atentia focalizata pe activitatea pe care o desfasuram, trairea in Clipa de Acum - sunt deosebit de importante. Fara aceste caramizi nu vom putea deveni ceea ce dorim sa fim. Ceea ce doreste Creatorul nostru sa devenim.

Hai sa ne gandim la cateva exemple concrete:

Tai lemne nu numai ca sa am cu ce sa alimentez focul din soba, ci si pentru a-mi armoniza si fortifica structura energetica. Lucrez cu toporul iar munca mea lucreaza asupra mea.

Adun cerealele de pe camp nu numai ca sa am ce manca, ci si pentru a intra in contact cu natura subtila a plantelor. Muncesc cu o concentrare relaxata. Fac schimburi energetice cu mediul in care traiesc si imi alimentez bucuria de a trai.

Ma gandesc cu drag la ideea ca sunt util.

Vizualizez ca radacina insusirilor deosebite cu care va fi inzestrata fiinta care voi deveni in viitor se afla deja in mine. Constientizez ca nu trebuie decat se la dezvolt.

Contemplu Fecioara. Devin una cu munca efectuata cu bucurie. Ma transpun intr-o stare de concentrare relaxata. Imi focalizez atentia. Exist in Clipa de Acum.

Pana aici au fost exemplele concrete.
Cu totii vrem sa devenim oameni ai viitorului. Cu totii visam la o lume mai buna. Dar trebuie sa admitem ca ambele se vor construi cu ajutorul Fecioarei. Varsatorul gandeste viitorul, dar este nevoie de energiile Fecioarei pentru ca acesta sa fie creat. Este nevoie de atentia harnica si introspectiva a Fecioarei. Pentru ca viitorul nu va fi pur tehnologic, ci o imbinare armonioasa a lumii spiritului, a energiei si a tehnologiei.

sursa:astrotext

Si, gandul lui Neale Donald Walsch ma lovi in cap:
“Tu iti creezi emotiile!”
Eu?! Eu imi creez emotiile?! - aceasta a fost prima mea reactie. Dar, in adancul sufletului meu, stiam ca Neale are dreptate.
Dar… eu imi doresc sa fiu trist, furios, gelos, s.a.m.d.? Eu imi aleg furtunile din sufletul meu? Cum vine asta?
Concentrandu-ma mai bine asupra afirmatiei de mai sus, mi-am dat seama de un adevar: cel care creeaza sentimentele mele este Eul meu nemuritor. Pentru ca ego-ul meu n-ar crea, sub nicio forma, sentimente disonante.
E o diferenta enorma intre a spune “eu imi doresc cutare si cutare” sau “Eu - fiinta mea eterna - isi doreste ceva”.
Imi dadusem seama ca nu ma identific total cu Eul meu nemuritor. Ca Eul isi doreste ceva, iar eu nu-l ascult. Iar pentru neascultarea mea, primesc drept rasplata niste sentimente de tristete sau furie.


Mi-am dat seama ca in fiecare om traiesc doua persoane distincte.
Pe de o parte, traieste in noi o Fiinta Sociala: mereu vesela, capabila sa se integreze in societate, dar nu foarte creativa, mai degraba orientata spre tipologia de consumator. Aceasta Fiinta sociala este tentata sa consume toate resursele care sunt puse la dispozitia ei. Este un lucru laudabil ca ea transforma toate aceste resurse in zambete, bucurii si sentimente frumoase, oferite altora. Fiinta Sociala este jucausa si simpatica.
Pe de alta parte, traieste in noi Fiinta Creativa. Aceasta persoana nu este atat de sociabila ca sora ei. Pe ea n-o gasesti la discoteca, pentru ca ea prefera laboratorul, atelierul sau santierul. Aceasta fiinta este de fapt un inginer si nu are nimic din gratia dansatoarei. Este entitatea capabila sa creeze ceva din neant. Fiinta Creativa este relativ ursuza, insa produce energie, idei noi, transforma nimicul in “ceva” si face ordine in haos.
Daca am constientizat pana aici dualitatea fiintei umane, mai trebuie sa meditam la ideea transformarii Fiintei Sociale in Fiinta Creativa si invers.
Aceste doua persoane coexista in interiorul nostru. Si se transforma permanent una in cealalta. In ambele directii.


Si fiecare om este unic, in felul sau. Personalitatea unora se apropie mai mult de felul de a fi al Fiintei Sociale, altii conturand mai prolific Fiinta Creativa.

Ce fel de dificultati se pot ivi?
Cea mai elocventa este momentul trecerii Fiintei Sociale in Fiinta Creativa. Cand Eul sau Universul percepe aceasta necesitate, da niste semnale, zicandu-ne:
“Bai, ar fi cazul sa te retragi in tine insati si sa incepi sa creezi ceva!”
Daca nu suntem suficient de atenti - mai bine zis: daca ego-ul nu este suficient de atent - atunci suntem taxati de Eul nostru prin sentimente de furie, iritare sau tristete. Desi, nu este vorba decat despre un proces relativ simplu: a venit timpul ca Fiinta Sociala sa se transforme, pentru o perioada, in Fiinta Creativa.
Trecerea in sens invers este mai lina, insa aceasta nu trebuie sa se petreaca mai devreme decat este necesar. Este indicat sa nu ne ducem la o petrecere purtand in noi Fiinta Creativa. Nu este exclus ca si aceasta parte a personalitatii noastre sa se simta bine la o petrecere, insa e mai bine sa fie lasata sa creeze acolo unde ii este locul.
Deoarece Fiinta Creativa se simte cel mai bine in haos. El este Dumnezeul interior care vrea sa aprinda lumina in acest haos intunecos, sa inventeze sau construiasca ceva - chiar din nimic, daca este nevoie. Fiinta Creativa se simte stanjenita la o petrecere, fiindca acolo totul e pregatit, totul e organizat, totul e slefuit - acolo este un loc de consum. Iar Fiintei Creative nu-i place sa consume. Conform naturii sale…
Fiinta Creativa insa poate obosi. Intr-un astfel de moment, ea se preda si ofera pupitrul de control surorii sale, Fiintei Sociale. Fiinta Creativa se duce la culcare si permite Fiintei Sociale sa se desfasoare in voie.
O alta dificultate care se poate ivi este o posibila stare de confuzie, in care aceste doua fiinte nu sunt definite suficient de bine. Pot exista oameni care sa nu fi descoperit aceste doua fiinte in interiorul lor. Personalitatea acestor oameni este alcatuita dintr-un amalgam insuficient armonizat al celor doua fiinte individuale. Acesti oameni nu sunt nici creativi, nici sociabili.
Exista oameni la care putem observa ca Fiinta Sociala este prizoniera Fiintei Creative, si invers…

Si, merita sa ne oprim pentru o secunda si la copii: la ei, aceste doua fiinte sunt bine definite si exista concomitent, intr-o armonie desavarsita. Ei sunt in permanenta creativi si sociabili, in acelasi timp. Mai mult sau mai putin. Nu degeaba Iisus Christos ne-a recomandat sa fim asemenea copiilor.

Ce putem face deci pentru a evita starile emotionale negative?
Este relativ simplu: sa fim atenti la momentele de trecere. Sa interceptam semnalele care preced ivirea necesitatii trecerii Fiintei Sociale in cea Creativa, si invers. Si, observandu-le, sa pasim inainte cu mult curaj.
De exemplu, daca ne aflam la o petrecere si simtim ca Fiinta Creativa se naste in interiorul nostru, sa anuntam prietenii nostri in mod deschis: “Copii, observ ca se trezeste Fiinta Creativa in mine, ma duc acasa ca ea sa se poata manifesta in voie!”
Sau, cand aceasta oboseste, sa permitem Fiintei Sociale sa zburde. Sa ne permitem sa fim jucausi, sa zambim, sa ne delectam cu energiile pe care Universul ni le pune la dispozitie.
Si, evident, trebuie sa respectam atat Fiintele Creative, cat si Fiintele Sociale existente in jurul nostru. Sa nu pretindem sa fie altceva decat necesitatile lor de moment.
Putem fi copii, oricand. Putem fi copilul care se retrage in coltul sau si se joaca singur, manifestand mai mult Fiinta Creativa din noi insine. Cand suntem intrebati despre obiectul indeletnicirii nostre, sa raspundem sincer si senin, ca un copil. Sau, putem fi copilul care zburda de bucurie, manifestand mai mult Fiinta Sociala. Si sa avem grija ca aceste doua fiinte sa nu se lupte intre ele, producand vreun fum cenusiu si neplacut…

Da, Soarele parcurge Scorpionul, o zodie care poate fi oricand simbolul emotiilor vulcanice. Si, in acelasi timp, al controlului desavarsit al sentimentelor. Scorpionul este in acelasi timp animalul care se taraste in noroi (o fiinta macinata de sentimente negative) si vulturul care pluteste in aer (o fiinta care gusta fericirea celesta).
Nefericirea este sa vezi Fiinta Creativa si cea Sociala, obosite in lupta pe care au dus-o una impotriva celeilalte, chiar cazute la pamant. Iar fericirea este sa le vezi respectand si ajutand una pe cealalta. Cand Fiinta Sociala si cea Creativa traiesc in armonie in interiorul nostru.

sursa:AstroText

Cand ma gandesc la Sagetator, in mintea mea apare chipul jovial al lui Mos Nicolae. Un om usor plinut, impacat cu sinele sau, dar mai ales: un simbol al bunatatii sufletului, al omului care nu mai este capabil sa emita vibratii joase. De asemenea, mai putem remarca si o aura de protectie deosebita: bunatatea emanata de el functioneaza ca un scut protector impecabil. Rautatea lumii nu-l poate atinge.
Mos Nicolae este un Buddha european.

Cine nu si-ar dori sa fie - cel putin din punct de vedere sufletesc si energetic - asemenea lui? Si, care o fi secretul bunatatii si integritatii lui Mos Nicolae? Buna intrebare.

Ca sa gasim raspunsul, ne propunem sa calatorim in trecutul ancestral al mosului. Primul Mos Nicolae era un om ca noi toti, motivat de o dorinta arzatoare de a infaptui Binele in jurul sau. Dar nu toate actiunile sale s-au soldat cu victorie. Nu tot ce si-a propus s-a transformat in realitate, asa cum si-ar fi dorit el. La un moment dat, s-a aflat la o rascruce: nu stia cum sa-si continue viata, nu stia daca mai merita statutul de Mos Nicolae sau nu. Fiindca realizase ca nu este impecabil, si oricat de mult isi dorea sa se identifice cu Binele, actiunile si sentimentele sale nu atinsesera inca perfectiunea. Insa, zabatandu-se asa la acel punct de rascruce al vietii sale, i-au venit trei idei salvatoare.


Prima dintre ele s-a referit la ura. Primul Mos Nicolae si-a propus, nici mai mult, nici mai putin, sa uite tot ceea ce inseamna ura. A doua idee era una mai simpla: s-a resemnat si s-a impacat cu sinele. S-a acceptat asa cum era si a acceptat realitatea din jurul sau, exact cum aceasta s-a prezentat in fata ochilor sai. A incetat lupta si a semnat tratatul de pace cu el insusi si cu lumea inconjuratoare. Era o idee simpla dar foarte importanta. A treia idee era si mai interesanta. Primul Mos Nicolae si-a programat mentalul intr-un mod formidabil, meditand asa: “de astazi, ma voi gandi ca toti oamenii ma iubesc!”

Nu stim cat timp a trecut, cat timp a fost nevoie ca el sa exerseze cele trei idei. Cert este ca a reusit. A uitat cu prisosinta, pana si cuvantul ura. Impacarea cu sinele si cu restul lumii s-a produs instantaneu. Iar al treilea gand a functionat ca o programare extraordinara: gandindu-se cu incredere ca oamenii il iubesc - si bineinteles si el iubindu-i la randul sau - si a treia idee a devenit o realitate palpabila. Astazi, nu exista om pe aceasta planeta care sa nu se gandeasca cu drag la el.

Calitatile lui Mos Nicolae - jovialitate, bunatatea sufletului, aura de protectie energetica - sunt practic ale Sagetatorului. Daca vrem ca acestea sa devina realitate si in vietile noastre, trebuie sa repetam experienta primului Mos Nicolae. Sa ne reamintim cum a procedat el:
- a inceput sa iubeasca oamenii si sa nutreasca dorinta de a infaptui Binele in jurul sau;
- s-a impacat cu el insusi;
- si-a propus sa uite intelesul cuvantului “ura”;
- a inceput sa faca o programare mentala a celor din jur, crezand cu prisosinta ca il iubesc.
Cand a reusit sa uite de ura, rautatea celor din jur nu l-a mai putut atinge. Faptul ca in sufletul lui nu s-a mai gasit vreo urma a acestui sentiment era primul pas spre extraordinara protectie energetica de care se bucura si in prezent.

Al doilea pas important spre realizarea acestui scut era semnarea tratatului de pace cu el insusi si cu restul lumii.

Al treilea pas era programarea mentala - “ceilalti ma iubesc”. Bineinteles, nici aceasta n-ar fi functionat daca el n-ar fi nutrit sentimente frumoase in directia celorlalti. Iubirea lui Mos Nicolae pentru ceilalti oameni era o conditie esentiala ca programarea mentala nascocita de el sa devina o reusita.

Iata secretul iubirii, accesat prin povestea lui Mos Nicolae: nu este suficient sa iubim - trebuie sa fim absolut convinsi ca si ceilalti ne iubesc. Ce mai ramane de facut? Sa punem in practica ideile lui. Atata timp cat Soarele ne ajuta, activand vibratiile Sagetatorului, putem exersa exercitiile inventate de primul Mos Nicolae.

Sa dea Domnul ca Sfintele Sarbatori care urmeaza sa aduca daruri deosebite in sufletele noastre!

sursa:AstroText

Saturn – reimprietenire




Ne-am propus sa ne imprietenim cu o planeta care a inspirat teama si neincredere astrologilor din antichitate. Este vorba despre Saturn, alintat de vechii astrologi cu denumirea de “Marele Malefic”. Daca ne ducem intr-o excursie imaginara in acele vremuri, vom constata ca am sosit intr-o lume a temerilor si a fricii. Viata omului era in pericol practic in fiecare moment. Nimeni nu dormea linistit. Existenta oamenilor de rand se afla in mainile conducatorilor politici si militari. Clasele conducatoare erau stresate din cauza amenintarii razboaielor, revolutiilor si a razvratirilor. Viata soldatilor era mai mult decat incerta.

Ne mai miram ca astrologii de atunci, cuprinsi si ei de starea generala dizarmonica, l-au propus pe Saturn sa fie simbolul si cauza nenorocirilor de tot felul?

Astrologii din prezent au ramas asadar cu impresia ca planeta Saturn este echivalenta cu suferinta. Pornind de la ideea ca in secolul XXI, teama nu mai este justificata, ne-am gandit la o alta intrebuintare a acestei planete. Convingerea noastra este ca Saturn este mai degraba simbolul atitudinii fata de suferinta.

Din punct de vedere fizic, Saturn se afla la granita sistemului solar vizibil, fiind ultima planeta care se vede cu ochiul liber. Saturn reprezinta o granita si din punct de vedere spiritual: este simbolul limitei lumii suferintei.

Traind exclusiv in sfera planetelor intra-saturniene, existenta omului se rezuma la fiinta lui terestra, sortita suferintei. Trecand de bariera lui Saturn, omul devine o fiinta cosmica: o entitate capabila sa inteleaga, sa prelucreze si sa transceada suferinta. Traind in sfera lui Uranus, Neptun si Pluton, gandurile si sentimentele omului se renasc intr-o forma noua, transformand suferinta in substanta divina.

In acest sens, nu se mai justifica vechea perceptie despre Saturn. Simbolul suferintei devine exact cheia fericirii eterne.

Pentru a intelege mai bine despre ce este vorba, va propunem sa ne deplasam intr-o calatorie imaginara in Tibet. Calugarii budisti de acolo au un obicei pe cat de ciudat, pe atat de sanatos si eficient. Pe timpul iernii se deplaseaza in pesteri glaciare, se dezbraca la bustul gol si se acopera cu un cearceaf bine umezit cu apa rece.

O minte europeana obisnuita este tentata sa se sperie de aceasta experienta, fiind convinsa ca rezultatul acesteia nu poate fi decat boala. Insa, calugarii budisti nu-si pierd cumpatul si nici buna dispozitie. Ei asteapta cateva secunde, se concentreaza si… deodata se vede cum umezeala din cearceafuri incepe sa se transforme in aburi. Corpurile concentrate in meditatie sunt in stare sa incalzeasca apa rece pana la temperatura de fierbere. Calugarii nu se imbolnavesc, ci chiar isi intaresc sanatatea fizica si psihica.

Privind acesti aburi, ne dam seama ca este vorba despre un fenomen eminamente saturnian.

Pentru o minte intra-saturniana, a-si inveli bustul gol intr-un cearceaf imbibat cu apa rece, intr-o pestera glaciara, pare a fi nebunie curata. Mintea intra-saturniana – capabila sa emita ganduri terestre, vremelnice – percepe acest act ca fiind o imbratisare voita a suferintei si se razvrateste impotriva ei.

Din fericire, calugarul budist se gandeste cu mintea lui extra-saturniana – capabila de ganduri divine, eterne – si reuseste sa trasnforme suferinta in energie, in caldura.

Saturn este capacitatea omului de a infrunta suferinta, privind-o in ochi. Este si atitudinea cu care trebuie sa ne privim karma. Daca o privim cu hotararea si linistea interioara a pietrei, aceasta se transforma in aburi.

Ne dam seama ca Saturn este o cheie multipla. Dincolo de aceasta planeta incepe o noua lume. O putem percepe ca fiind simbolul crucii din crestinism, fiindca dincolo de aceasta planeta incepe nemurirea. Iisus Christos ne vorbeste despre cele 7 tipuri de fericire, care se prezinta astfel doar intelese prin mintea extra-saturniana.

Planetele intra-saturniene simbolizeaza tot ce se poate pierde: valorile materiale (Pamant), gandurile (Mercur), sentimentele (Luna), iubirea obisnuita (Venus), forta (Marte) si ideile (Jupiter).

Iar planetele extra-saturniene denota tot ce este etern si divin: Uranus – gandurile intuitive, Neptun – iubirea de tip spiritual si Pluton – forta sufletului.

Fiinta umana traieste chintesenta tuturor celor zece planete. Omul european obisnuit exista indeosebi in vibratia planetelor vizibile cu ochiul liber si isi percepe existenta ca fiind un amalgam de bucurii si suferinte. Dar daca privim chipul unui tibetan, mai ales daca acesta este si calugar budist, ne dam seama ca acesta radiaza o fericire dincolo de perceptia planului fizic. El traieste, cu toata fiinta sa, si prezenta planetelor invizibile cu ochiul liber. El s-a infruntat deseori cu Saturn si i-a trecut pragul. Acum, el traieste in lumea lui Uranus, Neptun si Pluton, intr-o lume in care fericirea este prezenta permanent.

Daca il intrebam: ce parere are despre Saturn, el ne va raspunde:

“Saturn este capacitatea latenta care exista in mine si care iese la iveala cand intru in pestera glaciala si imi acopar bustul gol cu cearceaful imbibat cu apa rece. Saturn este forta care sfideaza suferinta. Saturn este puterea de a produce energie din neant. De a stoarce apa din stanca.”

Si intrebandu-l daca il iubeste pe Saturn, atunci ne va zambi:

“Aici, in Tibet, resursele sunt limitate. Saturn se afla peste tot: in munte, in limitari. Dar si bucuriile sunt pe masura. Noi ne bucuram pentru fiecare maruntis al vietii: o raza de soare, o planta, un steag de rugaciune. Tocmai pentru ca Saturn este atat de prezent in vietile noastre, bucuriile noastre sunt intense. Bucuriile noastre sunt consistente ca rocile Himalayei, care este insasi esenta planetei Saturn. In lipsa acestei planete, si bucuriile se dilueaza. Noi asta am ales: sa traim starea de bucurie a sufletului. Si il folosim pe saturn ca trambulina, ca sa putem ajunge la ele.”

Saturn este piatra de hotar al spiritului de consum si inceputul creativitatii adevarate. Asa ca – mai poate fi o sperietoare?

sursa:astrotext

Profetia lui Nostradamus:

"O mişcare în pantă a pământului, o mare calamitate, peste Pământurile din Vest şi Lombardia . Va fi foc pe navă, ciumă şi captivitate: Mercur în Sagetător. Saturn "dispare""

Cutremurul este prezis în Lumea Nouă, cel mai probabil în California. Data când Mercur va fi în Săgetător, iar Saturn nu va fi vizibil este 25 noiembrie 2015.

REGENERAREA FORTELOR

Inca invatam sa fim in armonie cu lumea care ne inconjoara. Inca invatam sa fim in armonie cu noi insine. Inca risipim multa energie fara rost. De aceea, este important sa stim ce anume si cum ne regenereaza energiile pierdute. Iata cat de importanta este autocunoasterea!

Ce altceva ne-ar putea regenera decat distractia, dragostea, jocurile, petrecerea – adica tot ceea ce inseamna casa a V-a? In acest sens, este indicat sa cercetam ce se intampla cu un punct important: cuspida casei a V-a.

Inainte sa trecem mai departe, sa ne oprim putin la o idee. Daca astrologul este intrebat despre partenerul ideal, atunci el va raspunde aproape instantaneu ca acesta este definit de cuspida casei a VII-a.

Haideti sa analizam aceasta idee mai in profunzime. Natura zodiei in care se gaseste cuspida casei a VII-a il descrie pe partenerul cu care lucram cu placere. Iar daca este vorba despre munca, mai mult ca sigur aici vom investi energie. Cuspida casei a VII-a descrie pe partenerul cu care folosim energia pe care o avem, in scopuri creative. Dar, pana la urma, este vorba despre niste procese unde energia se consuma.

Cuspida casei a V-a insa opereaza exact invers. Aici nu lucram, ci ne distram. Nu consumam energie si incercam sa gasim metode pentru a o crea si a o rafina. Practic, eliminam blocajele care o tineau in prizonierat – prin manifestarea dragostei, jucandu-ne, distrandu-ne. Meditatia o putem face si singuri, insa celelalte activitati vom dori probabil sa le efectuam impreuna cu altii.

Daca este sa ne alegem un partener de viata, se pune intrebarea: il alegem in functie de casa a VII-a sau a V-a? Vom genera sau vom cheltui energie impreuna cu el? Ce efect va avea acest partener asupra noastra? Eventual: putem gasi un partener de viata care sa intruneasca calitatile celor doua case? Si, la urma urmei, cum suntem construiti – cum ne regeneram fortele?

Ne-am propus sa studiem simbolistica cuspidei celei de a V-a case, sperand sa ne dea raspunsuri adecvate la aceste intrebari.

Persoanele avand cuspida casei a V-a in Berbec isi regenereaza fortele prin multa miscare, preferabil in aer liber. Pentru ele, nu exista notiunea de exagerare cand este vorba despre distractie. Cheia regenerarii fortelor lor este manifestarea vointei sinelui si trairea propriei individualitati. In acest sens, ii putem observa retragandu-se in sinea lor, tocmai cu scopul de a nu se dizolva in masa de oameni, scufundandu-se in propria originalitate. Daca observam atent interiorul lor, vom percepe acolo o fiinta atletica.

Aceste fiinte isi manifesta dragostea cu mult curaj, fara inhibitii, ceea ce altora le poate parea o atitudine care depaseste barierele acceptantei comune. Simt nevoia sa procedeze astfel ca sa obtina ceea ce isi doresc si pentru a se mentine vesnic tineri.

Partenerul ravnit va fi deci o fiinta interesanta, plina de energie, capabila sa tina pasul cu acest nativ.

Persoanele avand cuspida casei a V-a in Taur isi regenereaza fortele prin crearea frumusetii palpabile. Cel mai probabil le vom intalni in bucatarie, proband retete si producand delicii pentru simturile fizice. Iar ceea ce gatesc trebuie sa fie deopotriva estetic si gustos. Daca ies din bucatarie, cel mai probabil se vor apuca de infrumusetat locuinta proprie. Ii putem surprinde creand diferite obiecte de artizanat.
Da, daca aruncam o privire spre interiorul lor, observam ca avem de a face cu niste suflete frumoase, in interiorul carora traieste un artist adevarat. Orice ar lucra, fac cu un entuziasm artistic, iar aceasta atitudine mentine energia lor la un nivel constant. Gusturile lor sunt mai mult conservatoare: iubesc tot ceea ce este vechi, tot ceea ce emana liniste interioara si exprima un soi de frumusete apusa. Sunt niste fiinte inzestrate cu stabilitate emotionala, liniste interioara si naturalete. Sunt profund atasate de natura, deoarece simt ca se reenergizeaza, contactand-o.

In ceea ce priveste dragostea, au un apetit grozav. Au nevoie deopotriva de cantitate si calitate. Dragostea lor este romantica, dar oarecum apropiata de materie. Partenerul ravnit va fi o fiinta linistita, inclinata spre arta.

Cei care au cuspida casei a V-a in Gemeni au o parere originala despre regenerarea energiilor: ei prefera sa le pastreze, mentinand o atitudine detasata, denumita astazi in cultura occidentala cu adejectivul “cool”. Adica: raman calmi si nu foarte implicati, orice s-ar intampla. Zodia Gemenilor pune un filtru intelectual in fata avalanselor sentimentale, iar astfel ei sunt feriti de furtunile emotionale prea mari. Ei evita sa coboare in mari profunzimi sentimentale, in schimb reusesc sa-si pastreze veselia si calmul.

Acesti oameni se regenereaza in cercul lor de prieteni: comunicand, glumind, gustand din multitudinea de informatii oferite de catre existenta. Le place varietatea, sunt mereu deschisi sa se avante spre o noua experienta. Ei sunt niste fiinte creative, plini de idei interesante, remarcandu-se prin inteligenta lor originala. Adesea ii putem surprinde scriind carti, articole sau cel putin un blog. Dar isi pot investi talentul si in muzica, film sau inginerie, cu acelasi succes. Ei se energizeaza prin structura lor mentala.

Evident, partenerul lor ideal va fi o fiinta careia ii place sa comunice, sa incerce experiente noi si sa traiasca lejer.

Persoanele avand cuspida casei a V-a in Rac sunt niste fiinte pure, inzestrate cu o inocenta aparte. Ele au o metoda proprie de pastrare si regenerare a fortelor lor: prin inocenta si puritatea lor, incearca sa ramana in contact cu regiunile celeste ale Creatiei si sa preia de acolo energiile de care au nevoie. Sunt niste fiinte sensibile si se afla intr-un permanent schimb sentimental cu anturajul lor. Cu acesti oameni ne vom intalni acolo unde se creaza arta. Ei sunt atrasi spre scena, film, desen sau orice alta forma de arta.

Este de la sine inteles ca partenerul de viata va fi si el o fiinta sensibila sau un om care apreciaza sensibilitatea si arta.

Persoanele avand cuspida casei a V-a in Leu se ghideaza dupa urmatoarea idee: pe roata care se afla in miscare nu se depune noroiul. Ei sunt mereu activi si tot ceea ce fac este efectuat cu multa bucurie interioara si entuziasm. Marele lor secret se compune din creativitate si o permanenta bucurie de a trai. Ei produc energie exprimandu-se: manifestand si punand in practica ideile lor.

Ii vedem mereu cu zambetul pe buze, mereu in centrul atentiei. Aflandu-se in aceasta pozitie – in centru – primesc si redistribuie energia multor oameni.

Sunt niste oameni generosi, dispusi sa ofere si altora din energia lor, fiind convinsi ca fericirea creste prin distribuire. Sunt fiinte romantice carora le place sa fie admirate. Au un suflet bun si doresc binele tuturor.

Persoana care li se potriveste? Aceste persoane nu doresc altceva dect sa fie recunoscute. Orice fiinta care se bucura de viata ca ei si este capabila sa observe geniul lor, poate fi partenerul lor adecvat.

Persoanele avand cuspida casei a V-a in Fecioara sunt inzestrate cu o structura mentala puternica. Acesti oameni parca traiesc intr-o sfera creata de mintea lor – o sfera care ii protejeaza de adversitatile vietii. Mintea lor este mereu activa, mereu ocupata cu un gand util. Pentru ei, Dumnezeu este o fiinta ganditoare. Ei obtin energia necesara vietii lor prin conexiunea permanenta pe care o au cu lumea ideilor, cu Dumnezeu-cel-ganditor. Ideile care trec prin mintea lor ii lumineaza si ii entuziasmeaza. Ii putem surprinde adesea filozofand despre viata sau inventand ceva. Pentru acesti oameni, gandurile si energia reprezinta un tot unitar, sau chiar putem spune ca gandurile sunt identice cu energia. Ei pot parea reci, insa in realitate au un suflet bun: ei sunt doar detasati oarecum de lumea fizica.

Se simt bine in compania celor care gandesc la fel de mult ca ei, a celor care tind spre detasare de cotidian, la fel ca ei.

Cei care au cuspida casei a V-a in Balanta sunt in general niste fiinte simpatice. Ei sunt populari, iubiti de aproximativ toata lumea. Ei stiu sa creeze atmosfera, sa binedispuna lumea – prin glume, prin arta sau pur si simplu prin felul lor de a fi. In general sunt veseli si degajati, dar Balanta fiind o zodie supusa schimbarii, starea lor interioara poate aluneca oricand spre interiorizare. Ei interactioneaza mult cu anturajul lor, schimband idei, sentimente si energii. Sunt fiinte care zambesc si comunica mult.

Aceste fiinte se regenereaza iubind. Ei isi pot manifesta iubirea pentru intreg grupul de oameni din care fac parte, dar cel mai bine se simt in preajma fiintei iubite.

Persoanele avand cuspida casei a V-a in Scorpion tind sa aiba o atitudine ciudata fata de distractie. Este posibil ca ei sa traiasca niste zbuciumuri interioare ori de cate ori vine vorba despre regenerarea fortelor pierdute. Ei se intreaba mereu: “mi se cuvine sa ma reincarc astfel?” Fiindca Scorpionul este o fiinta exigenta, dorind sa transforme orice intalneste in calea ei intr-o varianta mai elevata a acesteia.
Persoanele care l-au pus pe cuspida a V-a a temei lor natale rar sunt multumite de posibilitatile de reincarcare a bateriilor proprii. Ori le considera prea banale sau neacceptate de catre Divinitate, ori pur si simplu nu isi permit relaxarea si stau asa agatati intr-o stare blocata: nici nu prea mai pot sa lucreze si nici nu-si dau drumul spre o stare mai degajata. Putem observa aici furia plutoniana a Scorpionului: dintr-un exces de severitate fata de ei insisi ei ajung sa-si infiga coada veninoasa in propriul lor corp. Mai mult ca sigur ei vor trebui sa lucreze pe sine pentru a depasi gelozia.

Metodele de regenerare a energiilor pierdute, in conceptia acestor oameni: sporturi extreme, experiente sexuale neobisnuite – dupa care devin dezgustati de tot ceea ce ar putea insemna acest domeniu, inclusiv partea lui frumoasa – dar si meditatii, practici spirituale sau muzica. Le este recomandat sa iasa cat mai mult in natura pentru a se linisti si a se relaxa. In momentul in care reusesc sa inteleaga sexualitatea intr-o forma meditativa ei sunt salvati. Fara indoiala, la orice nivel de evolutie s-ar situa, acesti oameni dispun de o fire romantica.

Li se potriveste un partener linistit, capabil sa le aplaneze fluctuatiile sentimentale si sa le dizolve blocajele comportamentale. De asemenea, este recomandabil ca partenerul sa perceapa domeniul sexual intr-un stil meditativ, adica integrat in lumea divina.

Cei care au cuspida casei a V-a in Sagetator se regenereaza cel mai usor mergand in excursii. Ei au nevoie sa iasa periodic din mediul lor ca sa scape de zona de energii uzate de acolo. Sagetatorul fiind un semn expansiv – guvernat de optimistul Jupiter – acesti oameni isi regasesc energiile pierdute prin accesarea de idei noi si a umorului de calitate. Le place si lor sa fie inconjurati de prieteni si admiratori, adica de fiinte care sa fie receptive la gandurile lor si care sa le poata oferi inspiratie. De asemenea, le place sa se joace pentru ca detesta tot ceea ce este excesiv de serios. Ei se pot regenera si prin joaca, pentru ca astfel se deconecteaza de lumea stricta si severa in care traiesc si care ii stoarce de energie. Joaca este o deplasare virtuala pentru ei, oferindu-le o posibilitate secundara de a iesi din mediul lor si de a accesa taramuri cu energii noi. Acesti oameni dispun de un suflet pur, de copil mic. Ei iubesc libertatea, aceasta fiind inteleasa ca un zbor al sufletului.

Partenerul potrivit pentru ei este o fiinta ganditoare si receptiva. Acesti oameni au nevoie sa schimbe idei, deci partenerul adecvat va fi o fiinta comunicativa, iubitoare de natura, excursii si libertate de gandire.

Persoanele avand cuspida casei a V-a in Capricorn se regenereaza cel mai usor prin munca. Gandul ca sunt cu adevarat utili ii regenereaza mental, dupa care energia accesata cu ajutorul gandului se difuzeaza prin intreaga lor fiinta.

Ei au o nevoie intrinseca pentru a trai intr-o lume cu legi ferme si sigure. Ei pot parea ca sunt “altfel”, tocmai datorita caracteristicii lor de a se regenera printr-o activitate care pe ceilalti ii epuizeaza. Interiorul lor pare a fi mereu incordat. Le este recomandat sa accepte ca lumea se compune din alternanta zi-noapte, barbat-femeie, cald-frig – deci sa inteleaga faptul ca este impropriu sa-si doreasca sa se scalde mereu in acelasi tip de energie. Ei sunt invitati sa traiasca o viata mai colorata fara sa renunte la harnicia lor.

Partenerul adecvat va fi probabil o fiinta rezistenta, careia ii place munca si nu se sperie de seriozitate si severitate.

Cei care au cuspida casei a V-a in Varsator sunt niste fiinte prietenoase. Ei sunt acele fiinte care se simt bine atat la distractie cat si la munca, deoarece sunt foarte degajati, indiferent cu ce s-ar ocupa. Existand in aceasta stare relaxata, nimic nu pare sa-i epuizeze foarte mult. Evident, nu le place rutina, insa dispun de capacitatea interioara de a transforma orice activitate intr-una interesanta. Sunt foarte inventivi si creativi.

Daca totusi isi pierd energia, se pot regenera rapid pe cale mentala, accesand idei care sa le lumineze mintea. Ei sunt mari amatori de excursii, drumetii sau sporturi extreme, pentru ca simtind gustul libertatii ei acceseaza o alta posibilitate importanta de a-si reface fortele uzate. De asemenea, obtin acelasi efect scufundandu-se in propria creativitate.

In ceea ce priveste relatiile de iubire, ei tind sa nu se implice din tot sufletul ci sa-si pastreze independenta emotionala si o oarecare detasare. Sunt capabili de a rupe brusc relatia in care se afla datorita unui impuls nefavorabil. Partenerul lor adecvat va fi o fiinta iubitoare de libertate, inteligenta si vorbareata.

Cazul persoanelor avand cuspida casei a V-a in Pesti este unul interesant. Ei sunt firi romantice, insa datorita naturii schimbatoare a zodiei Pestilor ei pot aluneca spre stari pline de frustrare. Ei sunt interesati de tot ceea ce inseamna arta, poezie sau muzica. Cu alte cuvinte, acesti oameni incearca sa-si traiasca viata intr-un stil artistic. Ei sunt capabili sa observe frumusetea chiar si acolo unde ceilalti vad doar ceva obisnuit, iar perceptia frumusetii le umple sufletul cu energii noi. Ei se regenereaza in special prin muzica, dar in principiu orice forma de arta actioneaza in stil revigorant asupra sufletului lor.

Partenerul cu care isi impart viata va fi probabil o fiinta romantica, iubitoare de frumos. Ei se vor ajuta reciproc in regenerarea fortelor pierdute impartasind o dragoste cu multe accente spirituale.

sursa:astrotext

CERES,MAMA GRIJULIE SI NECONSOLATA

Daca ar fi sa spunem cateva cuvinte despre Ceres, o prezentare generala ar fi aceasta: primul asteroid descoperit si cel mai mare ca marime, descoperitorul sau a fost Giuseppe Piazzi; zeita graului si recoltelor, Ceres, zeitate de origine veche latina, a fost identificata mai tarziu intru totul cu Demeter,din mitologia greaca.

Desigur, povestea ei este la fel de fascinanta!

Va mai amintiti celebrul cuplu olimpian, Cronos (Saturn) si Rhea (Ops), care a dat nastere unui numar insemnat de fii si fiice, pe care i-a inghitit de teama sa nu il detroneze? Sunt Zeii Olimpului: Jupiter (Zeus), Neptun (Poseidon), Pluton (Hades) si zeitelor surori Ceres (Demeter),Vesta (Hestia), Iunona (Hera).

Asadar, Ceres era fiica lui Cronos si a Rheei, facand parte si ea din acesta generatie a olimpienilor. Nimeni nu stie daca inaintea relatiei dintre ei sau ca recunostinta, dupa aceasta, drept rasplata de la Jupiter, Ceres a primit insarcinarea sa vegheze asupra recoltelor oamenilor, devenind protectoarea hranei acestora.

Dar stim sigur ca Ceres a avut cu Jupiter o unica fiica, pe prea-frumoasa Persephone (Proserpina) de care era foarte afectionata; o legatura puternica care se regaseste atat in ceea ce privește cultul cat si legenda celor doua zeitati.



Mama closca. Ceres isi iubea fata, despre care se spunea ca este de o frumusete si o bunatate rara; apropierea dintre cele doua era speciala, benefica; din aceasta se degaja toata abundenta pe care o oferea Ceres pe tot parcursul anului.

Legenda spune ca nenumarate cereri de casatorie au fost prezentate pentru Proserpina, dar toate au fost respinse, caci si ea isi iubea mama la fel de mult, si nu voia sa o paraseasca. Dar pe fata frumoasa o voia intunecatul Pluton (Hades), unchi al Proserpinei prin ambii parinti. Stiind ca Ceres nu ar fi niciodata de acord cu o casatorie a Proserpinei, a indraznit si a cerut-o lui Jupiter (Zeus), insusi. Neputand sa-si refuze propriul frate, Jupiter a

consimtit casatoria, cu conditia ca Pluton sa o duca pe fata in regatul, toata lumea cunoscand faptul ca Proserpina este pazita cu mare atentie de mama ei, Ceres.

Ce plan credeti ca a pus la cale sa o poate rapi pe fata?

Intr-una din zilele insorite de primavara, ratacind in domeniile Nysian, Proserpina se lasa cuprinsa de mirosul sutelor de narcise inflorite. Intr-o zi, pe cand culegea flori in poiana impreuna cu alte nimfe, a vazut un narcis care avea o suta de tulpine si fiecare avea un miros foarte puternic.

Indata ce a cules una dintre aceste flori minunate, pamantul s-a deschis si frumoasa fata a fost inghitita de-a intregul, rapita de unchiul ei, Pluton, si dusa in Infern.

Mama neconsolata. Zadarnic a cautat-o indurerata, noua zile si noua nopti, cutreierand lumea in lung si-n lat. Nimeni nu a vazut-o, nimeni nu stia unde este Proserpina. Cuprinsa de jale, Ceres paraseste atunci Olimpul si jura sa nu-si reia indatoririle divine si locul in randul zeilor, decat in ziua cand ii va fi inapoiata fiica iubita.

Timp de noua zile pamantul a fost lasat sa vestejeasca si intreaga vegetatie care era sub obladuirea ei, caci in aceste zile Ceres a coborat printre muritori sa isi caute fiica!

In durerea ei a apelat la manie, a blestemat pamantul astfel incat nimic sa nu creasca: nici plantele sa nu mai rasara, nici fructele sa nu rodeasca; a abatut foamete asupra intregii omeniri

Atunci muritorii s-au rugat la Zeus pentru recolte, care a inteles suferinta oamenilor. La randul sau, Zeus a incercat sa o imbuneze pe Ceres, dar refuza sa asculte sau sa arate compasiune fata de oameni, pana cand fiica ei nu se va intoarce la ea.

Legenda spune ca indurerarta mama, in cautarile ei, intalnise pe batrana zeita Hecate , care ii recomandase sa intrebe pe Helios (Eleusis), Zeul Soarelui , despre frumoasa sa fata, pentru ca el desigur ca fusese martor la tot ce se putuse intampla. Iar acest Helios a deconspirat tot acordul dintre Pluton si Zeus.

Sigur ca aflarea adevarului prin Hecate este mijlocita tot de catre Zeus, dar asta nu atenueaza cu nimic durerea mamei Ceres. Ea a continuat sa ramana printre oameni, deghizandu-se, sa nu mai fie recunoscuta de nici o Zeitate. Nici chiar de Zeus, care o implora sa se intoarca.

Dadaca. Vazandu-i tristetea atat de mare si intelegandu-i iubirea fata de fiica pierduta, insusi Helios ii propune acestei mame sa ramana la curtea lui, incredintandu-i cresterea si educatia fiului sau iubit, Demofon, care nu era nemuritor ca si Proserpina.

Sunt legende care spun ca, in secret, Ceres in fiecre seara il scalda in foc pe Demofon, in scopul de a-l face nemuritor; gest care a fost suprins de catre mama acestuia. Din acel moment Demeter nu a mai avut nici o alta alegere decat sa isi dezvaluie adevarata sa identitate, caci nici o mama muritoare nu putea cunoaste secretul nemuririi. Regele Soarelui se pare ca i-a construit, apoi, un templu numai al sau!

Era de asteptat ca Zeus sa o roage sa se intoarca in Olimp si stia cu ce conditie ea va accepta, asa ca a ales pe Mercur sa fie cel care sa poarte tratativele cu Pluton, in locul sau!

Tratative de mama. Atunci Mesagerul a cerut eliberarea fetei. Trebuie spus ca nici Proserpina, pe de alta parte, nu era mai fericita; ea refuzase orice mancare sau bautura in acest timp!

In cele din urma, dupa o mediere lunga si dureroasa, exasperat de incapatanarea fetei sau indurerat de tristetea acesteia, sau poate mai degraba sigur pe strategiile sale, i-a permis fetei sa se intoarca la mama sa, nu inainte de a-i oferi un ultim omagiu: cateva seminte de rodie, sa aiba la indemana daca ii va fi sete.

Frumoasa fata a mancat trei dintre acestea si a plecat, iar martor al acestui gest a fost Ascalaphus, ce a vazut-o pe Persephone infruptandu-se din acest fruct considerat simbol al consumarii sexuale. In felul acesta Proserpina s-a legat, o data pentru totdeauna, de lumea subpamanteana, iar intoarcerea ei nu mai era posibila.

Cand Persefona s-a intors la suprafata, revederea dintre ea si mama a fost plina de bucurie.

Cu toate acestea, atunci cand Ceres a aflat ca fiica ei a consumat seminte de rodie, a realizat ca fusese inselata, deoarece Persefona era inca maritata cu Pluto. Manioasa, Ceres il transforma pe Ascalaphus (Ascalafos) – singurul martor al sacrilegiului comis – in bufnita.

Totodata, a repus blestemul ei de pamant si Zeus a inteles ca se afla in aceeasi situatie ca la inceput: pamantul nu mai rodea, plantele nu mai cresteau, totul murea, iar oamenii erau amenintati cu foametea.

In cele din urma, dupa alte lungi tratative cu Pluton, Zeus a propus un compromis: pentru fiecare seminta de rodie mancata, Persefona va petrece o luna in Infern ca mireasa a lui Pluto. Lunile ramase va putea sa le petreaca pe pamant cu mama ei, sa continuie sa aduca oamenilor abundenta.

Evolutia neintrerupta a anotimpurilor. Iata cum in fiecare an Primavara (Persefona) soseste alaturi de mama ei, Natura (Ceres), pentru a reincepe ciclicitatea anotimpurilor, pentru a readuce la viata toata vegetatia. Atunci cand viata isi urmeaza ciclurile sale in maniera evolutiva, nimic nu se creaza, totul se transforma, asa cum era mesajul Misterelor Elesiene, ale caror sarbatori de desfasurau timp de o saptamana, la Echinoctiului de Toamna.

Pentru ca luna urmatoare, odata cu intrarea Soarelui in Zodia Scorpionului, sa se sarbatoreasca intoarcerea Proserpinei inapoi in infern, alaturi de sotul ei, Pluton.

Cat timp Proserpina era plecata de pe pamanat, Ceres comanda pamantului sa fie neroditor, pana la reintoarcerea ei, in primavara urmatoare; si odata cu luna Ianuarie, in zodia Varsatorului liberator, putem asista la intoarcerea Proserpinei la lumina.

Sunt unele legende in care se afirma ca plecarea sau revenirea Proserpinei pe pamant se indeplinea odata la 6 luni.


In ciuda tuturor lucrurilor, posibil impacata cu situatia, Ceres a daruit omenirii „bob-ul de grau”, simbolul central al riturilor de initiere in tainele vietii si ale mortii.

Glifa asteroidului Ceres poate fi vazuta precum o semiluna (semicerc) semnificator al sufletului, odihnindu-se pe o cruce, expresie al corpului incarnat in materie. Mai semnifica, din alt punct de vedere, o secera: instrument in forma de semiluna ascutit pe un maner scurt, care a fost folosit pentru taierea ierbii si seceratul graului. Orientarea acestui semn in partea dreapta semnifica bunastare, bogatie, progress; ceea ce pune in relief trasaturile pozitive ale acestei zeite. Glifa asemanantoare lui Ceres, dar orientata catre stanga, este atribuita Lunii Negre.

Implicatii astrologice

Ceres sau Demeter, cunoscuta sub numele de zeita a agriculturii si a recoltelor, daruind oamenilor cereale, a fost cea care a furnizat hrana pentru umanitate si, ca urmare, a fost venerata ca atare. Din alta perspectiva, asa cum am vazut, la un prim nivel de interpretare avem de-a face cu un mit care explica ciclul anotimpurilor si originile agriculturii.

Cu toate acestea, am o remarca presonala pentru cei ce studiaza, alturi de mine, personajele mitologice: nu toate elementele ce compun mit-ul unei zeitati sunt identificate si din punct de vedere astrologic.

Este adevarat ca plasarea lui Ceres in diagrama este un vestitor de pierdere, dar intotdeauna detine si promisiunea de intoarcere sau regenerare.

Sub noile sale definitii astronomice, Ceres trebuie considerata o planeta; este drept, o “planeta pitica”cum a fost clasificata in cele din urma, datorita micilor ei dimensiuni. Ea are si acest lucru in comun cu Pluto!


Iar ca femeie Plutoniana, Ceres reprezinta o dragoste materna care merge dincolo de moarte si durere. Pare, de asemenea, sa reglementeze un fel de ritual de trecere spre maturitate care, prin intalnirea cu latura intunecata a sa, dand afront cu temerile sale (pierderea fiicei).

Putem spune ca Ceres indica toate acele mici ganduri pe care o mama si le face pentru copilul sau din primele momente de sarcina: cum ii va asigura alimentatia (cum il va hrani) si in ce va consta ea (alimentele folosite); cum il va imbraca, ce educatie ii va oferi, cum ii va asigura protectia vesnica. Desigur, pana la urma, il va invata sa fie „nemuritor”, in felul sau.

Putem sa identificam in Ceres pe „mama- closca” mereu grijuile fata de copilul ei, ca el sa fie imbracat corespunzator, sa ajunga la timp unde trebuie; ii pregateste toate cele necesare; se intereseaza de nenumarate ori de necesitatile copilului. Mama Ceres proiecteaza o lume eterna numai a ei si a copilului ei.

Sigur ca si Ceres are partea sa negativa: posesivitatea fata de copil, atasamentul exagerat fata de el; putem vorbi despre preluarea sarcinilor copilului (de la caratul ghiozdanului, facutul temelor si a ordinii in camera, pana la implicarea abuziva in viata de adult a acestuia).

Este interesant de urmarit Ceres in astrograma relationala, pentru a intelege aportul pe care il aducem in educatia copilului nostru in toate etapele vietii sale; dar si ceea ce recepteaza el sau ceea ce doreste sa primeasca, in urma relatiei. De asemenea, in sinastria de cuplu, sa urmarim relatia ce se creaza intr cele doua Ceres, din astrogramele ambilor parteneri: putem descoperii indicii interesante despre cum dorim sa fie tratat „copilul din noi”.Stim ca Ceres ne vorbeste despre reatia cu mama sau despre „mama din noi”; insa, nu intotdeauna mama este cea care ocupa rolul educativ in cazul unui copil si deci, Ceres, atat la feminin cat si la masculin, reprezinta persoana care ne sta alaturi si ne creste: poate fi atat mama cat si tata, poate fi bona sau bunica, poate fi un tutore legal, profesor in anumite cazuri…

Ceres retrograda poate aduce indicii karmice despre cine s-a ocupat de noi in trecut, despre ceea ce ne-a invatat acea persoana, acum noi fiind in masura sa invatam pe altii. Vorbeste despre reintoarcerea naturala a unui serviciu energetic, ca o mostenire energetica.

Ceres este, de asemenea, asociata cu notiunea de alimentatie, nutritie si chiar ingrijire corporala, cu ideea de asistenta medicala si ingrijire a altora. Din acest punct de vedere, consider ca Ceres imprumuta astrologiei o serie de indicii privind greutatea corporala, alimentatia in sine, tulburarile corp-imagine.

Ca zeita a agriculturii, simbol al painii albe, iubirea pentru gradinarit si pentru cultivarea propriilor produse agricole (alimente de gradina), cultul alimentatiei vegetariene sau a tratamentelor naturiste, pot fi cateva dintre preocuparile stimulate de Ceres.

In plan profesional, cand personalitatea noastra se exprima in munca de fiecare zi, Ceres ne vorbeste adesea despre natura activitatii exercitata, despre lucrurile pe care le facem cu placere, in mod repetat; caci ea este Zeita care a adus bucurie oamenilor. Arata modul in care suntem dispusi noi, la randul nostru, sa invatam pe altii sau chiar directia pe care o oferim copilului in viata sa profesionala.

In viata privata priveste tot ceea ce cuprinde lucrurile si activitatile cotidiene, dar sa nu uitam ca Ceres evoca ritmuri scurte, cu periodicitate regulata. Arata acele lucruri/ activitati care trebuiesc facute frecvent, prin natura lor: gatit, curatenie, ingrijire corporala.

Pozitia lui Ceres in astrograma (si prin aspectele pe car le primeste) arata cat de bine primim noi aceste indeletniciri, cat de riguros le indeplinim, cat de senin ni le atribuim.

Indepartarea de o persoana iubita este un alt principiu in mitul Ceres. In esenta, stereotipul lui Ceres, reprezinta o o femeie care nu se poate indeparta de copilul ei. Ceres, prin aspectele pe care le are cu Pluton, poate fi reprezentativa in cazuri in care doua persoane vor trebui sa-si imparta copiii cu fostii soti. Aici intalnim probleme de custodie sau experiente de rapire in familie.

Sunt astrologi care sustin ca Ceres este adesea activa in topurile de moarte timpurie, in special a celor care mor in accidente sau brusc, situatii similare rapirii de catre Pluto a Proserpinei

Raman inca multe, foarte de multe de spus despre aceasta planeta pitica, Ceres. Despre interpretarea sa in zodii si case, despre ciclicitatea sa si perioadele sale de retrogradarea vom vorbi, de asemenea, in curand!

Destinul destinului



Daca oamenii au destin…daca totul are un destin….oare si destinul are un destin?

Are si implinirea lui este o poveste in sine?

Oare destinul este si el o entitate alcatuita din suma lucrurilor pe care le facem in viata?

Cum este oare sa te intalnesti cu propriul destin, sa il privesti in ochi si sa il recunosti?

Sa simti ca este destinul tau si ca nimeni si nimic nu va poate desparti?

Cum o fi sa nu ai nici o indoiala ca destinul tau este doar al tau si ca nimeni altcineva nu il poate implini?

Oare destinul este totuna cu destinatia?

Oare destinul este alcatuit din suma alegerilor pe care le facem in virtutea liberului arbitru, sau este suma actiunilor pe care nu alegem sa le facem caci sunt inscrise intr-un tipar fix al evolutiei noastre?

Oare destinul incepe cand ne nastem sau cu mult mai inainte?

Ce este oare destinul?

O calatorie spre noi insine sau o parasire a sinelui si o iesire in intampinarea celorlalti?

Se poate schimba destinul, sau doar modul in care il privim?

Oare…destinul are si el un destin?

Uneori avem intrebari pentru toate raspunsurile… alteori avem raspunsuri pentru toate intrebarile!

Dar sunt si momente de tacere fara cuvinte, ganduri si imagini… o tacere de inceput de lume, in care avem toate destinele si destinatiile in podul palmei… o tacere care ne permite sa alegem sa nu mai alegem!

Astrele nu sunt destinul nostru… Noi suntem destinul astrelor!


Sursa:astrosofia

Cantec pt.lumina din noi



De multe ori ne prefacem ca o vedem si ca o simtim, cand de fapt nu vedem si nu simtim decat niste idei pe care le-am cules din tot felul de carti ce se vand ca painea calda tocmai pentru ca ne hranesc atat de subtil egourile cu idei marete. Adevarata lumina, lumina divina este un intuneric de inceput de lume in care dispare orice nevoie, pretentie, ambitie, in care egoul se risipeste ca un abur, in care ne dam seama ca materialitatatea lumii este o iluzie tesuta de ochii neobisnuiti cu lumina adevarata

Thomas Bergersen - Heart

https://www.youtube.com/watch?v=8kl1Q0ApSAA&feature=player_embedded

Lumina aceasta pe care ochiul de carne ar percepe-o ca pe intunericul cel mai adanc, ne-ar durea dragii nostri, ne-ar durea dincolo de fiinta, caci ne-ar aduce aminte cat de departe suntem de ceea ce am fost creati sa fim la un moment dat al evolutiei noastre. Ce avem de facut pana atunci? Avem o singura menire, aceea de a ne cunoaste, toate cotloanele fiintei noastre, de a ne explora in fiecare zi, de a fi pregatiti pentru o calatorie exploratorie ce se va intinde cu siguranta pe mai multe vieti. Este probabil cea mai importanta, dar si cea mai periculoasa, caci capcanele sunt la tot pasul. Egoul cel pe care cel mai multi dintre noi si-l iau inconstient ca ghid, va fi cel care ne va insela si trada la orice pas, facandu-ne sa credem ca am ajuns inainte de a porni, facandu-ne sa credem ca nu are nici un rost sa ne cunoastem, ca putem trai ca si pana acum, aventura acestei cunoasteri, se poate intampla citind carti sau ascultand pe unii si altii care ne invata cum sa ne traim o viata pe care ei nu o vor avea niciodata.

In calatoria asta lumina adevarata ni se va parea capcana, divinitatea ni se va parea un accesoriu menit sa ne faca sa ne simtim bine in pielea noastra de carne vremelnica. Fiarele salbatice pe care le hranim cu totii cu ganduri si asteptari ne voi pandi la fiecare pas si vor incerca sa ne sfasie inima bucatica cu bucatica, pana cand din noi nu ar ramane decat o minte bantuita de timp si spatiu, de angoase si frici fara chip si nume. Este o calatorie din care insa nu ne-am mai putea intoarce la obiceiurile noastre de somnambuli in viata, este probabil singura calatorie care nu are decat un singur sens acela de regasire a esentei divine. Stiti ce vrem cu totii din pacate, sa avem esenta, dar sa nu ii facem lucrarea si sa nu ii platim pretul, sa continuam sa trecem ca orbii pe langa suferinta si sa pe langa durere, fara sa alinam si fara sa tamaduim ranile noastre si pe cele ale celor din jur… Divinitatea nu ar fi nimic fara lucrarea sa… asa si noi, nu suntem nimic fara a lucra cu lumina din noi.

Dar lumina aceea este ascunsa adanc, si pare intuneric… cine se incumeta sa o caute este posibil sa nu mai guste iluziile acestei lumi in care traim, este posibil sa inteleaga toate mecanismele prin care egoul ne face sa ne simtim speciali, deosibiti, puternici… Daca va e teama sa cautati lumina adevarata… inchideti ochi si cantati. Exista un cantec pentru lumina din noi, pe care il stim inainte de timp, firul lui ne poate calauzi acasa… Ascultati tacerea… in tacerea cea mai adanca este ruga cea mai adanca. In intunericul cel mai adanc este lumina cea mai adevarata!

sursa:astrosofia

Cum sa supravietuiesti in per.de mers retrograd al lui Marte

Din punct de vedere al mersului retrograd Marte nu este o sperietoare. El in general se deplaseaza in sens direct, abia odata la doi ani se apuca sa se intoarca in sens retrograd pentru doua-trei luni de zile. Acum ne aflam intr-o astfel de perioada, pana in data de 14 aprilie.

De fapt, ce se intampla atunci cand una dintre planetele sistemului solar incepe sa mearga in sens retrograd? Ce fel de anomalii pot aparea in functionarea vietii pamantesti?

Miscarile planetelor nu descriu doar niste simple figuri geometrice. Ele prezinta un adevarat dans cosmic, perceptibil pentru cei care reusesc sa vada sau sa auda dincolo de valul imaginar care desparte lumea fizica de cea metafizica. Cand o planeta se deplaseaza in sens direct, energia lui inunda planul astral al Pamantului. Cand insa planeta se intoarce in sens retrograd, ea pare sa ne spuna: “Acum descurcati-va, eu iau o pauza, ma odihnesc!” – si ne determina sa parcurgem niste procese de constientizare, referitoare la esenta ei.

Cand planeta se deplaseaza in sens direct, viata tinde sa se desfasoare la foc automat, in obisnuinta. Abia atunci cand se intoarce in sens retrograd incepe arta: atunci suntem somati din planul astral sa producem energia acelei planete in interiorul nostru. Perioadele de mers retrograd sunt adevarate pepiniere alchimice.

Cand este vorba despre Marte – responsabilul cu energia al sistemului nostru solar – perioadele de mers retrograd pot fi resimtite chiar pe pielea noastra: dispunem de mai putina energie, ne obosim mai usor, ne pierdem interesul mai repede pentru planul fizic, s.a.m.d. Parca simtim cum Marte franeaza scrasnind, in drumul sau celest.

Actualmente, mersul retrograd al acestei planete se desfasoara in zodia Fecioarei, avand un sens aparte. Dupa cum stim, Fecioara face parte din axa crestinismului, o zona celesta care ne invata cum sa ne descurcam cu un minim de resurse. Acest semn este un specialist in a inventa metode de a fabrica cele de trebuinta practic din nimic, de a scoate apa din stanca, de a stoarce energie de acolo unde nici nu exista. Se spune ca Fecioara este o zodie interiorizata. Ea se concentreaza spre interior, conservand energia sistemului din care face parte si mai ales, descoperind izvoare de energie, de natura mentala, in propriul organism.

Fecioara are o fire economicoasa. Ea stie ca lumea s-a nascut din neant si astfel nu este un restaurant unde se poate manca gratis. Fecioara este constienta de faptul ca energia se naste cand o creezi. Fericirea se naste atunci cand o creezi. Energia si fericirea primita este ca o floare care ti se da de ziua ta: are tulpina taiata si se va ofili in scurt timp. Insa energia si fericirea creata de tine este ca o planta care creste in solul gradinii tale: daca ai grija de ea, ai sanse bune sa nu se ofileasca.

De zodia Fecioarei se leaga o poveste frumoasa, de pe vremea Sfintilor Parinti. A fost odata un rege care obisnuia sa-si cutreiere tara incognito. Odata, imbracat fiind in haine de negustor, ajunse in coliba unui pustnic. Acesta nu a avut altceva acasa decat o bucata de paine si o cana cu apa de izvor. Dar avea atata iubire in el si a oferit putina lui mancare cu atata dragoste, incat regelui – obisnuit cu ospaturi fastuoase – i s-a parut ca a mancat cea mai gustoasa cina din viata lui.

Iata cat de subiectiva este lumea in care traim. Valorile exista atata timp cat reusim sa ne bucuram de ele.

Mesajul lui Marte retrograd din zodia Fecioarei pare unul crud: “Creati energie din nimic!” Insa, daca judecam profund, ne dam seama ca Marte se poarta aici ca un adevarat Maestru: ne determina sa descoperim puterile ascunse in interiorul nostru.

Inteligenta Cosmica a stiut de ce a inserat perioade de mers retrograd in drumul direct al planetelor. Legea actiunii si reactiunii exista si in planul metafizic. Conform acestei legi, o incercare grea din partea sortii tinde sa nasca mari bucurii. La fel, o viata usoara conduce la monotonie, la plictiseala, la diminuarea bucuriei de a trai.

In aproximativ doua saptamani, Marte se va intoarce in sens direct. Dar nu vom ramane fara bucurii de natura spirituala, fiindca Saturn si Pluton raman retrograde pentru inca cateva saptamani bune, oferindu-ne noi prilejuri de constientizare a adevarurilor Universului.

TAURUL,DINCOLO DE TEORIE



Daca v-as spune ca “scopul existentei este sa te opresti”, sigur nu m-ati crede. Stati sa va explic…
Ani de zile, zodia Taurului mi s-a parut o entitate anti-astrologica. Fiind in cuadratura cu Varsatorul – simbolul astrologiei – nu reuseam sa cuprind esenta ei sublima. O asociam cu materia, cu finantele, chiar cu stagnarea, si astfel aceasta parte a zodiacului nu a miscat niciun clopotel in mintea mea.

Dar, in ultima vreme tot constat ca obsesia evolutiei spirituale nu conduce decat la crispare, la pierderea armoniei si a energiilor proprii. Tind sa cred ca evolutia spirituala nu poate fi atinsa alergand dupa ea, ca la vanatoare. Vine un timp in care te uiti in spate, constati ca desi ai alergat foarte mult, nu te-ai apropiat cu foarte multi centimetri de tinta propusa. Si iti vine sa te asezi la marginea drumului, fiindca ceva din interior iti spune ca ceea ce urmaresti de atata vreme si atat de asiduu, va veni singur langa tine.

Asa ca, fraza “scopul existentei este sa te opresti” incepe sa capete sens… Sa te opresti din goana nebuna dupa “niciunde”, sa incepi sa savurezi existenta, cu toata fiinta ta. Este o stare specifica Taurului. Imaginea animalului care isi imprumuta numele acestei zodii, cu picioarele bine infipte in pamant, sugereaza aceasta “oprire pentru reenergizare”.

Da, pentru a intelege Taurul, va propun sa mergem in vizita in Asia. Exista o povestioara celebra, despre o echipa de alpinisti mixta, compusa atat din europeni cat si din serpasi nepalezi. Echipa se indrepta intr-un ritm alert catre varful muntelui, cand la un moment dat, conducatorul serpasilor s-a oprit. Asiaticii n-au vrut sa faca niciun pas inainte. Cand europenii i-au intrebat de ce nu-si continua drumul, ei au raspuns: “Sufletele noastre au ramas mai la vale… trebuie sa asteptam sa ne ajunga din urma.”

Principala calitate a Taurului este stabilitatea. Putem sa vorbim despre stabilitate emotionala si energetica. Ce inseamna acest lucru? Cum au afirmat serpasii nepalezi: corpul fizic, sufletul si campurile energetice trebuie sa formeze o singura entitate perfect armonizata. Nu trebuie sa existe fisuri si nesincronizari. Acesta este scopul spiritual al Taurului: sa pastreze fiinta umana “intreaga”.

Maestrii Zen afirma un lucru interesant: “Nu munci, doar fii! Nu exista nicio munca de efectuat, doar pura existenta!” Si percepem ca ei nu vor sa ne transforme in niste lenesi cu mutra radianta… Aceasta invatatura nu trebuie luata ad litteram. Maestrii Zen nu vor altceva decat sa previna pierderile inutile de energie. Noi europenii avem tendinta sa percepem ca munca trebuie sa fie insotita de efort si sudoare, chiar si de spectacol. Vrem sa demonstram si altora ca existenta noastra are un rost, muncind pe branci. Cand lucram, suntem atenti practic la reactiile celorlalti, din prezent si viitor. Muncim, ca sa aratam – prin roadele muncii noastre – vecinilor, rudelor si prietenilor nostri, ca ne meritam locul pe aceasta planeta. Iar aceasta atentie aproape continua, indreptata din coada ochilor catre ceilalti – haideti sa recunoastem – ne oboseste peste masura.

Cum procedeaza omul oriental? In primul rand, el isi pastreaza atentia in interior. El nu vrea sa demonstreze nimic. Nici vecinilor, nici prietenilor, nici macar lui Dumnezeu. El este constient de faptul ca indreptandu-si atentia catre ceva din exteriorul lui, va pierde inevitabil o cantitate pretioasa de energie. Si va evita cu orice pret o astfel de desfasurare a evenimentelor. Chiar lucrand pe campul lui de orez, el nu munceste – el doar continua sa existe. El exista si lucreaza, savurand in continuu gustul placut al vietii. El are o atitudine preluata de la Taur, stabila emotional si energetic. El este alimentat de “zaharul” venusian al Taurului. Linistea lui interioara ii permite sa aiba acces la acesta hrana dulce, de natura spirituala, oferit de aceasta zodie.

Am invatat la teorie ca Berbecul se asociaza cu verbul “a fi”, iar Taurul cu verbul “a avea”. Trecerea insa nu este brusca. Taurul este un raspuns la intrebarea: cum putem continua verbul “a fi”, oferindu-i niste scopuri concrete, astfel incat sa ajungem la “a avea”?

O alta povestioara din Orient relateaza o intamplare petrecuta cu Buddha. El calatorise impreuna cu discipolii sai, iar la un moment dat i se facuse sete. Si-a rugat discipolii sa mearga dupa apa la paraul din apropiere. Acestia insa s-au intors cu mainile goale, spunand ca niste bivoli au calcat in apa, aceasta umplandu-se cu noroi. Buddha le-a spus sa astepte. Peste jumatate de ora, ei au plecat din nou spre parau. Apa s-a limpezit intre timp. Buddha a constatat: “Iata ca n-a trebuit sa facem nimic deosebit pentru a curata apa. Aceasta s-a limpezit singura. Sarcina noastra a fost una singura: sa avem rabdare.”

In aceasta istorioara putem surprinde tot un adevar al Taurului: lucrurile se ordoneaza singure, daca avem rabdare si liniste interioara.

Adevaratul inteles al Taurului, conform Maestrilor Zen, suna asa: “Opreste-te. Savureaza existenta, percepand esenta venusiana a acesteia. Centreaza-te. De aici incolo, poti sa faci orice. Munceste fara efort. Pastreaza-ti atentia in interior, astfel incat sa ramai stabil pe picioarele tale, ca taurul. Nu-ti risipi energia, dorind sa demonstrezi ceva, altora. Munceste pentru ceea ce este valoros pentru tine, indiferent care este parerea celorlalti despre scopurile tale, indiferent daca esti aclamat sau batjocorit.”

“A avea” este tulpina, radacina fiind verbul “a fi”.

Candva ma gandisem ca Taurul reprezinta banii, materia si placerile oferite de planul fizic. Azi percep ca Taurul este un Maestru Zen care ne invata atitudinea potrivita pentru a obtine resursele necesare existentei noastre pamantene. Si, sa nu uit de esenta lui venusiana: “a savura existenta”.

Curios lucru: ca sa evoluezi, trebuie sa fii in stare sa te opresti. Sa poti alerga ca si cum ai sta pe un scaun. Sa poti lucra ca si cum ai asculta muzica. Sa poti percepe ca miscarea si repausul alcatuiesc un tot unitar.

Eu sper ca vom reusi in viitor sa lucram asa cum infloresc ciresii, cand Soarele paseste in zodia Taurului. Cu gingasie, fara efort, raspandind miresme placute in jur. Ca un balet menit sa infrumuseteze sufletul privitorului

sursa:astrotext

Doctorul Ardeleanu Vasile-"Un Chiron printre noi"



Asa cum nimic nu este la intamplare in aceasta lume mica –mare ( cu toate ca de multe ori avem tendinta de a crede ca noi ne conducem viata dupa capul nostru ) , am avut ocazia sa merg la niste sedinte de acupunctura chiar in perioada in care Chiron –asteroidul vindecarii sau Vindecatorul ranit facea o conjunctie extrem de stransa cu asteroidul 820 Adriana ( asteroidul numelui meu ) . Imi doream de mult sa fac acupunctura dar cred ca acuma Cosmosul mi-a aranjat cum stie el mai bine intalnirea cu acest doctor special –Ardeleanu Vasile .

Nici pe departe nu ma gandeam ca voi intani de fapt “ povestea lui Chiron “ intiparita in destinul lui , in viata lui . Curiozitatea din mine m-a impins sa-l intreb in ce zodie este nascut , asa am aflat ca este Taur nascut pe 21 aprilie 1969 .

Cand am ajuns acasa , am ridicat harta natala si am fost surprinsa , are Chiron in conjunctie cu Nodul Nord in Pesti ( destinul vietii actuale ) in casa X iar acest aspect apare de obicei in harta medicilor care vindeca prin metode netraditionale . Daca ne intoarcem la mitologie , gasim in Chiron un copil parasit de ambii parinti dar care a fost “ adoptat “ de Apollo, primind o educatie aleasa, a invatat artele , divinatia , medicina , astrologia , despre razboi si cum sa devina un adevarat erou . Chiron a fost aproape de natura cunoscand plantele si proprietatile miraculoase de vindecare ale acestora . De obicei , Chiron este proeminent in hartile copiilor infiati, parasiti de parinti iar in cazul copilului meu , Chiron este in casa IV –o casa unghiulara, deci un Chiron puternic iar copilul meu trebuie sa invete in aceasta viata sa traiasca cu o rana in suflet creata de tatal lui , de faptul ca nu vrea sa-l vada , sa vorbeasca cu el. Dar sa revenim la doctorul nostru special , el a fost infiat la varsta de 7 ani pentru a putea primi o educatie buna ( Chiron a fost adoptat de Apollo care i-a oferit o educatie buna ) . Chiron a fost aproape de natura cunoscand plantele si proprietatile miraculoase de vindecare ale acestora . Daca citim pe situl doctorului , el spune ca a fost ucenicul unui terapeut , preparand si invatand sa faca diverse remedii fitoterapice . Chiron s-a lovit intamplator intr-o sageata otravita de-a lui Hercule , rana lui Chiron a fost incurabila si foarte dureroasa , marele vindecator nu a putut sa se vindece cu toata intelepciunea lui . Doctorul Ardeleanu a avut un accident grav la varsta de 10 ani .

Avem aici o legatura profunda intre Chiron din mitologie si doctorul Ardeleanu Vasile , un doctor nascut sa vindece oamenii , sa le vindece sufletul . Chiron in conjunctie cu Nodul Nord in Pesti in harta lui este un aspect astrologic ce arata ca Vindecatorul Chiron lucreaza in el si prin el catre noi care apelam la tratamentele lui .

Pozitia lui Chiron intr-o casa astrologica arata o zona de viata in care suntem in mod natural mai vulnerabili dar tot aici gasim calea de a iesi din suferinta iar Chiron a gasit o cale de a iesi din suferinta lui prin salvarea lui Prometeu , oferind un ajutor neconditionat omenirii -focul .

Doctorul nostru are Chiron in casa X , o casa unghilulara , o casa de destin ce arata destule vulnerabilitati , dureri legate de cariera lui pana in momentul cand va accepta ca “ durerea lui sufleteasca “ se poate transforma in “ aur spiritual”. Este important sa-si accepte si sa transceada propriile dureri sufletesti , astfel cheia lui Chiron ( simbolul astrologic) se afla in mainile lui putand vindeca miraculos prin metodele netraditionale . Daca ne uitam la Chiron dar si la doctorul Ardeleanu , vedem ca ranile lor sufletesti nu i-au descurajat , amandoi au reusit sa lucreze cu aceasta durere in suflet, “ durerea lor sufleteasca “ s-a transformat in “ aur spiritual”, au trecut dincolo de durere prin cunostintele accumulate , au trecut dicolo de durere invatand si vindecand pe altii , aici vedem o “ slabiciune “ transformata in forta prin acumulare de cunoastere . Atat Chiron cat si doctorul Ardeleanu poarta in suflet o invatatura rezultata prin respingere , excludere , accident dar si efort personal. Unde este Chiron in harta natala ne simtim diferiti , alungati din orice norma de multe ori datorita intelepciunii accumulate , cu Chiron in casa carierei, doctorul nostru este diferit , special, cu o capacitate de a vedea dincolo de realitatea obisnuita , perceptia lui este un dar chironian . Cu Chiron in casa carierei , darul lui nu poate fi tinut doar pentru el ci trebuie sa il dea si la altii , sa faca bine cu “ darul lui” , sa faca anumite sacrificii pentru a putea oferi acest dar oamenilor . Cu Chiron in casa carierei , apare “ o foame perpetua dar nimeni nu-i poate oferi nimic de mancare “ , aceasta foame poate fi stavilita doar prin intelepciunea acumulata de depasirea anumitor experiente dureroase , de efortul personal, prin studiu , cunoastere inalta ,bunatate ,compasiune . Atat lui Chiron cat si doctorului Ardeleanu , durerea a constituit un “ start “ in evolutia lor , a fost piatra de temelie a intelepciunii lor , a dorintei de a sti cat mai multe , de a cunoaste tainele plantelor , de a vindeca . Promisiunea lui Chiron este imensa , el ne spune ca in fiecare rana este un cadou pentru noi. El ne pune in acelasi timp la indemana o cheie pentru a deschide cutia cu acest cadou cu conditia sa nu ne plangem de mila , sa trecem peste aceste accidente profunde . Prin curatarea chironiana a sufletului , doctorul Ardeleanu are acces catre puteri spirituale , catre descoperirea a tot ceea ce este mai bun in el . Chiron este un ghid important in viata acestui om spre tot ceea ce sufletul lui are nevoie .





Simbolul Sabian al gradului 5 Berbec locul lui Chiron in harta lui natala – “ Un triunghi alb , cu aripi de aur in partea superioara “ .

Este un simbol ce ofera posibilitatea transcederii omului vechi si aducerea lui intr-o noua dimensiune . Triunghiul este un simbol mistic care combina forta ( 1) si sensibilitatea (2 ) in nasterea adevaratei intelepciuni (3) . In triunghi vedem tot timpul numerologia cifrei 3 , un simbol al creatiei , al Sfintei Treimi-Dumnezeu Tatal, Fiul si Sfantul Duh . Aripile sunt un simbol al iluminarii , al unui ghid spiritual, al unui mesager divin ,al posibilitatii de a avea acces la spiritualitate . Acest mesaj astral transmite doctorului Ardeleanu sa dezvolte o relatie personala cu Divinitatea care ii va oferi cu siguranta un tel spiritual, o noua deschidere , o mare intelepciune . Aripile semnifica spiritualitatea combinate cu simbolul trinitatii ar putea sugera destul de clar ca “mana lui Dumnezeu “ este la locul de munca prin doctorul Ardeleanu .

Adriana Tudosa

Ce se ascunde in spatele planetei Neptun?

La inceputul lunii mai ( mai exact intre 6 – 10 mai 2012), American Astronomical Society – Oregon, a organizat intrunirea anuala. Printre vorbitori: astronomul si astrofizicianul brazilian Rodney Gomes de la Observatorul National al Braziliei din Rio de Janeiro.


Acesta a prezentat si a starnit numeroase controverse cu teoria potrivit careia in spatele planetei Neptun se afla o planeta nomad. Conform prezentarii sale, aceasta planeta este ascunsa in spatele planetei Neptun , undeva in zona Centurii Kuiper ( oarecum similara cu centura de asteroizi dar de 20 de ori mai mare si cu pana la 20 -200 ori mai masiva). Pluton , de exemplu, este parte a centurii Kuiper.


Rodney Gomes sustine ca aceasta planeta poate avea intre o data si patru ori marimea Pamantului si este posibil sa apartina unui alt sistem solar. Se pare ca reprezentarile acestei planete ar trebui, in baza modelul astronomic expus de Gomes, sa o puna in pozitia unui candidat serios pentru …. planeta X.


PS: Interesant este si faptul ca dupa aceasta prezentare, site-ul American Astronomical Society a incercat sa ascunda aceste informatii prin stergerea numelui lui Rodney Gomes din lista invitatilor vorbitori !!!

Tranzitul lui Venus, ediţia 2012, surprins în cele mai spectaculoase imagini



Oamenii din întreaga lume, din Maui până în Norvegia şi din Mumbai până în Mexic, au urmărit silueta pe care planeta Venus a lăsat-o pe Soare, în cadrul unui spectacol celest extrem de rar.

Tranzitul lui Venus, un eveniment ce nu se va mai repeta până în 2117, a durat 6 ore şi 40 de minute, fiind urmărit de-a lungul planetei cu ajutorul telescoapelor speciale, a ochelarilor de eclipsă sau în cadrul unor transmisii live pe Internet.

Pentru astronomi, tranzitul lui Venus nu a constituit doar un spectacol planetar extrem de rar, ci şi un eveniment despre care aceştia speră să inspire în rândul oamenilor o mai mare curiozitate despre univers şi despre rolul pe care oamenii îl joacă în cadrul său.

Sul Ah Chim, cercetător la Institutul de Astronomie şi Ştiinţe Spaţiale din Coreea de Sud, a declarat că speră ca oamenii să vadă viaţa dintr-o perspectivă mai amplă şi să nu „rămână prinşi în problemele mici, de zi cu zi”.

Iată cele mai spectaculoase imagini ale tranzitului lui Venus surprinse de pe Terra (şi nu numai):



Tranzitul lui Venus, surprins de pe Staţia Spaţială Internaţională de astronautul Don Pettit



Un saddhu (sfânt) indian a urmărit tranzitul lui Venus cu ajutorul unor ochelari de protecţie în Guwahati



Tranzitul lui Venus, surprins din Parcul Riverside, din Manhattan, New York



Edmund Rosales, astronom în cadrul Societăţii Astronomice Filipineze arată poziţia lui Venus pe discul Soarelui. Imaginea a fost realizată la Observatorul Astronomic din Manila



Robert Bentia, un cititor descopera.ro, a surprins tranzitul lui Venus din Reykjavik, Islanda



Robert Bentia, un cititor descopera.ro, a surprins tranzitul lui Venus din Reykjavik, Islanda



Tranzitul lui Venus, surprins din Sofia, Bulgaria



Tranzitul lui Venus, surprins din New Delhi, India



Un vizitator la Observatorul Astronomic Griffith din Los Angeles, unul dintre cele mai mari şi mai vizitate din lume, surprinde tranzitul lui Venus cu ajutorul telefonului mobil



Tranzitul lui Venus, surprins din Beijing, China



Tranzitul lui Venus, fotografiat din Condorcocha, Ecuador



Tranzitul lui Venus, surprins din College Park, Maryland.



Tom Polley, un newyorkez pasionat de astronomie, urmăreşte tranzitul lui Venus din parcul High Line cu ajutorul unor ochelari speciali

MESAJ DE LA SATURN

“Dragi pamanteni,

Ce mai faceti? Eu ma simt foarte bine, calatorind in Balanta, o zodie pe care o consider a doua mea patrie. Imi voi petrece vara asta in acest semn, iar la inceputul lunii octombrie ma voi muta in Scorpion, in cautarea a catorva noi aventuri.

Si ce fac eu aici in Balanta? Eu sunt un om de stiinta, un profesor. Mai mereu studiez combinarea energiilor subtile. Stiu – s-ar putea sa aveti o parere nefavorabila despre mine. V-ati gandit la ideea ca eu imping viata inainte cand aceasta se impotmoleste? Dar ia sa ma intorc la ideea de mai sus: vara asta imi combin energiile cu cele ale Balantei si le directionez asupra Pamantului. Cu un scop bine gandit…


Despre ce este vorba? Voi ma asociati cu munca. Da, este corect, eu sunt munca. Dar nu e totuna cum munciti, sau ce anume se afla in sufletul vostru in timp ce munciti. M-ati asociat cu munca fiindca ati considerat ca munca este o datorie. Dar vara asta as vrea sa va invat altceva: as vrea sa munciti cu bucurie. Vara asta va trebui sa respectam opinia Balantei. Inclusiv eu trebuie s-o respect. Ideea este ca muncind doar datorita unui sentiment de datorie, energia voastra scade, capata nuante cenusii si curgerea ei lina se opreste. Este mult mai bine sa munciti pentru ca va place ceea ce faceti. Atunci, campurile voastre energetice se dilata, se lumineaza si miscarea din interiorul lor devine armonioasa. Balanta nu se gandeste niciodata la necesitatea de a castiga bani. Pentru ea, aceasta nu este o motivatie satisfacatoare. Fitilul ei nu se aprinde decat de bucurie si armonie. Asadar, munciti cu bucurie! Cum? Nu se poate? Copii, este o chestie de antrenament. Credeti-ma, sunt vechi in acest Univers si stiu ce vorbesc. Antrenati-va sa munciti cu bucurie, asa cum va antrenati la sala de gimnastica sau pe pista de atletism.

Si, orice indeletnicire poate deveni plictisitoare in lipsa acestui antrenament.

A munci cu bucurie: iata ceva extrem de important inclusiv pentru evolutia speciei voastre. Si chiar a Universului, fiindca nu-i totuna ce veti emana in Spatiu…

Recent, am auzit un banc destul de acid. Cineva spunea asa: “cand eram tanar, si munca era o placere, dar acum, chiar si placerea a devenit o munca…”
Spuneti asta si dup-aia incepeti sa dati vina pe mine…

Mai e ceva: cunoasteti bucuria muncii efectuate impreuna? Pentru ca, Balanta inseamna “impreuna”. Candva, aceasta bucurie era cunoscuta, insa se afla pe cale de disparitie. Candva, oamenii au muncit impreuna pentru ca fiecare dintre ei sa aiba ce manca si un acoperis deasupra capului. Acuma fiecare munceste singur, pentru bani.

Muncind impreuna, este mult mai usor sa va pastrati energia. Muncind singuri, este mult mai probabil ca aceasta sa se risipeasca.
Aveti la dispozitie vara asta. In octombrie voi trece in Scorpion iar aceasta zodie mi-a semnalat deja ca va insista pe ideea transformarii voastre in fiinte superioare. Se pare ca va fi mai dificil.

O vara placuta tuturor!

Cu drag,
Saturn”