ColorClock
TATAL NOSTRU
DOAMNE AJUTA!
CALENDAR ORTODOX
CURRENT MOON
CARTEA ZILEI

HOROSCOP ZILNIC
DICTIONAR DE VISE
BANCUL ZILEI
MUZIC PLAYLIST AT MIX.POD


MusicPlaylist
at

Ultimele subiecte
» Remedii pentru pielea cu arsuri solare
Mier Iul 11, 2012 1:20 pm Scris de adina frentiu

» Parfumuri
Lun Iul 09, 2012 7:48 pm Scris de Cosmina

» ODRASLE DE VEDETE,PICATE LA BAC
Lun Iul 09, 2012 7:43 pm Scris de Cosmina

» Ce se intampla in corp cand bem apa?
Joi Iul 05, 2012 11:43 pm Scris de Dexter

» 2012
Joi Iul 05, 2012 11:40 pm Scris de Dexter

» HOROSCOP SAPTAMANAL URANIA
Lun Iul 02, 2012 11:31 pm Scris de Vio

» ASTROMESAJE
Lun Iul 02, 2012 11:22 pm Scris de Vio

» ASTRELE IN IULIE 2012
Lun Iul 02, 2012 11:19 pm Scris de Vio

» Cate iubiri mari ai in viata
Lun Iul 02, 2012 3:58 pm Scris de astroline

» Comorile ascunse din visele noastre
Lun Iul 02, 2012 3:47 pm Scris de astroline

» Briefing astrologic
Lun Iul 02, 2012 3:43 pm Scris de astroline

» LUNA PLINA IN CAPRICORN SI ZOIILE
Dum Iul 01, 2012 7:45 pm Scris de Vio

» Taramul nemuritor:HUNZA
Dum Iul 01, 2012 6:58 pm Scris de monna123

» Ce mananci/bei acum?
Dum Iul 01, 2012 6:48 pm Scris de Cosmina

» Sunt sexy barbatii cu chelie?
Sam Iun 30, 2012 6:15 pm Scris de Kora

» Gradina mea in iunie,prima luna de vara
Vin Iun 29, 2012 11:51 pm Scris de STOIANOV

» Mistere
Vin Iun 29, 2012 11:36 pm Scris de STOIANOV

» Particulele care te tin in viata chiar daca nu respiri.
Vin Iun 29, 2012 2:01 pm Scris de Dexter

» SCHIMBAREA LA FATA A LUMII-PLANETELE GRELE IN ACTIUNE!
Mier Iun 27, 2012 2:29 pm Scris de Vio

» LUNA PLINA IN CAPRICORN -3 IUL.2012 ORA 21.51 ORA ROMANIEI-:O LUMINA IN NOAPTEA INTUNECATA A SUFLETULUI NOSTRU"
Mier Iun 27, 2012 2:21 pm Scris de Vio

» VENUS IN MERS DIRECT-27 IUN.2012 ORA18.07 ORA ROMANIEI
Mier Iun 27, 2012 2:18 pm Scris de Vio

» Sanzienele-sarbatoarea soarelui si a dragostei
Dum Iun 24, 2012 11:33 pm Scris de JENI2

» despre...cum sa devii mai tanara!
Dum Iun 24, 2012 7:31 pm Scris de Larisa

» ptr.un plus de racoare in casa ta..
Dum Iun 24, 2012 7:25 pm Scris de Larisa

» INFORMATIE VITALA!!!!!
Vin Iun 22, 2012 7:29 pm Scris de Dexter

LA SUETA CU VIO
UTILE
TOP-SITEURI - Cele mai vizitate siteuri astazi LA SUETA CU VIO Top66 Statistici TOP-RO - Top siteuri din Romania ClickLink.ro director web Page Ranking Tool LinkPro - Director Web
Website counter
TV ONLINE

PLANTE MEDICINALE

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

PLANTE MEDICINALE

Mesaj Scris de CATY la data de Dum Mai 01, 2011 7:43 pm

Merişorul - inamicul infecţiilor urinare

Frunzele merişorului, foarte bogate în taninuri (substante antibacteriene şi antimicotice) şi flavonoide (substanţe cu efect antioxidant), dau acţiunea antiinfecţioasă a plantei, fiind extrem de eficiente în lupta cu infecţiile bacteriene, mai ales la nivelul vezicii urinare. Extractele de merişor sunt un ajutor important al antibioticelor de sinteză, în tratarea cistitelor, inclusiv a celor recidivante. Se recomandă ca înainte cu 10 minute înainte de a lua doza de merişor să se ia un vârf de cuţit de praf de bicarbonat alimentar, care are efect alcalinizant al urinei, ceea ce potenţează efectul substanţelor active ale plantei.

Antiinflamator contra durerilor reumatice

Pentru că întăreşte sistemul imunitar, merişorul este recomandat şi în afecţiunile virale sau infecţioase: laringite, faringite. Iar pentru că este un antiinflamator, merişorul se poate asocia cu alte plante care au acest rol, cum sunt, de exemplu, salvia şi salcia, pentru calmarea durerilor reumatice.
În egală măsură, merişorul s-a dovedit un tratament extraordinar împotriva Helicobacter Pylori, bacterie responsabilă în proporţie de 40% de cazurile de gastrită şi de ulcer, dar şi de afecţiuni mai grave, cum ar fi anumite forme de cancer, mai ales ale stomacului şi ale esofagului.

Ceaiul de merişor

Se pun două linguriţe de merişor uscat în 100 ml de apă rece. Se lasă timp de o oră la macerat, după care se strecoară. Frunzele de merişor se fierb în 100 ml de apă pentru 10 minute. Apoi se strecoară, lichidul rezultat se amestecă cu prima apă şi se adaugă un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu. Se beau două căni pe zi, timp de 10 zile. În cazul în care pacientul are insuficienţă cardiacă sau renală, nu se adaugă bicarbonat de sodiu. În general, pentru rinichi este bună o cură cu ceai din merişor, coada-calului şi urzici.

Tinctura de Merişor

Într-un borcan cu capac se pun 20 de linguri de pulbere de frunze de merişor, peste care se adaugă două căni de alcool alimentar de 50 de grade. Se închide borcanul ermetic şi se lasă la macerat două săptămâni, într-un loc călduros. Apoi se filtrează, iar tinctura rezultată se pune în sticluţe mici, închise la culoare. Se ia câte o linguriţă diluată în puţină apă, de patru ori pe zi.

Infuzia

Patru linguriţe de pulbere de frunze de merişor se macerează 8 ore într-un sfert de litru de apă, după care se filtrează. Planta rămasă după filtrare se opăreşte cu un sfert de litru de apă, după care se lasă să se răcească şi se strecoară. În final, se combină maceratul cu infuzia, preparatul rezultat folosindu-se mai ales extern, pentru spălături şi comprese. Acest remediu inhibă dezvoltarea unor bacterii, fungi şi virusuri, eliminând inflamaţiile.

Decoctul

Se obţine dintr-o lingură de plantă şi o cană de apă care se fierb 5 minute. Se lasă acoperit 5 minute, apoi se strecoară. Atât din infuzie, cât şi din decoct se consumă trei căni pe zi. Datorită conţinutului de tanin, decoctul este util în tratarea diareei şi a hemoragiilor.

Precauţii!
În caz de sarcină, tratamentul intern cu merişor se va face cu prudenţă, doar la recomandarea şi sub supravegherea medicului. De asemenea, administrarea interna a frunzelor de merişor este contraindicată în cazurile de constipaţie acută
.

SURSA:FELICIA.RO



avatar
CATY
SUPER VIP
SUPER VIP

Mesaje : 1016
Data de inscriere : 14/04/2011
Varsta : 37
Localizare : LA SUETA CU VIO!

Sus In jos

Leurda

Mesaj Scris de Vizitato la data de Lun Mai 09, 2011 11:19 pm

Leurda


Detergent natural pentru curatenia de primavara

Se mai numeste si aiurda, usturoita, usturoi salbatic, usturoi de padure ori usturoiul ursului. Ii place in mod deosebit semiumbra din padurile noastre, unde asterne adevarate covoare de un verde deschis in luna martie, ori la inceputul lui aprilie. Este o planta prin excelenta europeana, care nu s-a lasat pana acum aclimatizata cu succes pe alt continent. In schimb, in toata Europa, de la nord la sud, aceasta planta salbatica este bine cunoscuta ca leac din timpuri imemoriale. Descoperirile arheologice arata ca celtii o foloseau in scopuri medicinale si rituale de acum mai bine de 3000 de ani. Dacii numeau leurda "aibuta" (a i = usturoi) si o foloseau pentru bolile rinichilor si ca depurativ. Medicul grec Dioscoride prescria acum doua milenii leurda ca detoxifiant de primavara, pentru curatarea sangelui, a plamanilor si a tractului digestiv, la fel ca si medicii din Imperiul Roman. Din evul mediu si pana in zilele noastre, "stafeta" studiului si a folosirii leurdei in scopuri medicinale au preluat-o aproape in exclusivitate germanii, care au descris-o in tratatele lor inca din anul 1562, pentru ca dupa... 430 de ani sa o declare "Planta anului" (in 1992) si sa o faca astfel din nou cunoscuta in toata lumea. In prezent, leurda este considerata de cateva ori mai puternica in terapie decat mult galonatul usturoi, caruia numai in ultimele doua decenii i-au fost consacrate cateva sute de studii, care ii obiectiveaza eficienta in vindecare. Fata de usturoi, insa, leurda are o concentratie de principii active de cateva ori mai mare, iar efectele sale vindecatoare sunt - vom vedea - pe masura. Asadar, in cele ce urmeaza, sa cunoastem mai bine acest remediu de primavara:

Unde gasim leurda si cum o culegem

Leurda creste mai ales in padurile noastre rarite, unde are suficienta lumina si caldura, preferandu-le pe cele de stejar si de pin, care sunt mai deschise. Creste mai ales in Muntenia, in Transilvania si in sudul Moldovei. Este o planta inalta de 20-50 cm, cu frunze late, de un verde deschis imediat dupa rasarire (pe parcursul anului verdele devine mai inchis), cu flori albe si delicate. Este foarte usor de recunoscut dupa miros, care este practic identic cu cel al usturoiului, cu care este inrudita, asa cum o arata si denumirile stiintifice ale celor doua: leurda este Allium ursinum, in timp ce numele latin al usturoiului este Allium sativum.
De la leurda se culeg frunzele si, mult mai rar, bulbul. Frunzele se taie primavara devreme, in martie-aprilie, inainte ca planta sa infloreasca, si apoi se prepara imediat ori se depoziteaza la rece, pentru ca altfel se altereaza foarte usor. Bulbul, desi este mai activ in unele boli, nu se recomanda a fi recoltat din flora spontana, deoarece leurda este o planta perena (rasare din bulb de la un an la altul) si prin recoltarea radacinii sale, ea ar fi practic starpita foarte rapid de pe suprafetele unde este culeasa.
avatar
Vizitato
Vizitator


Sus In jos

Re: PLANTE MEDICINALE

Mesaj Scris de Vizitato la data de Lun Mai 09, 2011 11:30 pm

Eu am auzit despre leurda acum trei ani ...in primavara lui 2009 am gasit cu greu cinci plante pe care le-am resadit cu mare grija la mine in gradina ...s-au prins, chiar au facut si flori apoi semintze ...semintele sunt ca si la ceapa ...anul acesta de exemplu le pui, la anul fac bulbul si abia peste doi ani iese planta matura care'-ti ofera si frunze ...asta toamna, vorbeam cu cineva pe net ( nu-l cunosc, nu ma cunoaste ) si aducand vorba despre leurda m-a rugat sa-i trimit cateva seminte daca am ...i-am trimis 80 , au si ajuns , tocmai in Canada dar am pierdut legatura in iarna si chiar eram curios daca au iesit - asta ca fapt divers .
Personal o folosesc aceste frunze de cate ori am ocazia ....au gust de usturoi , nu asa puternic dar destul de intens ......se pot consuma in diferite feluri sau se pot face tincturi ....pentru cei interesati gasiti materiale si sfaturi pe google ...eu doar v-am dat o idee
avatar
Vizitato
Vizitator


Sus In jos

Re: PLANTE MEDICINALE

Mesaj Scris de Vizitato la data de Lun Mai 09, 2011 11:33 pm

Sa mai postez ceva despre efectele leurdei :

Cum se prepara si cum se administreaza leurda

Salata de leurda

Pentru a obtine o portie de salata, se ia o mana de frunze proaspete, se spala cu apa rece si apoi se taie nu foarte marunt (in fasii de 3-4 centimetri). Se combina intr-un vas cu o lingurita de ulei de masline extravirgin (are un puternic efect anti-colesterol), cu 1-2 lingurite de otet de mere si putin marar tocat. De obicei, nu se pune sare, exceptie facand doar persoanele hipotensive, la care un aport crescut de sodiu este benefic. Se consuma doua asemenea salate pe zi, ca aperitiv la inceputul mesei de pranz si la inceputul mesei de seara. O cura dureaza minimum 3 saptamani. Frunzele de leurda se pot pastra in frigider, puse in punga de plastic, pana la 5 sau chiar 7 zile, daca sunt proaspete si daca nu au fost spalate inainte de a fi puse la rece.

Tinctura de leurda

Se pun intr-un borcan 100 de grame frunze de leurda fin tocate (eventual mixate), care se acopera cu 300 ml de alcool alimentar de 50 de grade, amestecand incontinuu. Se inchide borcanul ermetic si se lasa continutul la macerat vreme de 12 zile. Dupa trecerea timpului de macerare, preparatul se strecoara, iar extractul astfel obtinut se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza de regula doua lingurite de tinctura de 4 ori pe zi, in tratamente cu o durata de 1-3 luni.

Uleiul de leurda

In jumatate de litru de ulei de masline extravirgin se pun 150 de grame de frunze de leurda bine zvantate si apoi tocate fin. Se lasa acest amestec sa macereze la soare vreme de doua saptamani, dupa care se filtreaza, iar preparatul astfel obtinut se lasa sa stea nemiscat intr-un vas vreme de sase ore, apoi se iau cu o lingura impuritatile care s-au ridicat la suprafata. Extractul limpede si omogen ramas se trage intr-o sticla inchisa la culoare, care se patreaza in locuri intunecoase si reci. Se administreaza cate doua lingurite de ulei de leurda, de 2-3 ori pe zi.

Tratamente interne

* Colesterol marit - un studiu publicat in Germania arata ca mai multe substante continute de leurda, cele mai importante fiind ajoena si adenozina, au efecte de scadere a colesterolului negativ (LDL) din sange. Primavara sunt recomandate curele cu o durata de minimum 3 saptamani, timp in care se consuma doua portii de salata de leurda pe zi. Pe parcursul anului se recomanda patru cure, cu o durata de o luna fiecare, cu ulei de leurda, din care se consuma cate doua lingurite, de 4 ori pe zi, inainte de masa. Aceste cure se recomanda sa fie practicate la sfarsitul fiecarui anotimp, ele avand rolul de a tine sub control valorile colesterolului si de a preveni afectiunile produse de acesta.
* Hipertensiune - se recomanda tinctura de leurda, din care se iau cate doua lingurite, de 3-4 ori pe zi. Tratamentul dureaza vreme de 6 saptamani, fiind urmat de alte 3 saptamani de pauza, dupa care se reia. Studiile arata ca mai multe substante din compozitia frunzelor si a bulbului leurdei (cea mai importata este y-glutamil peptida) stimuleaza organismul sa produca enzime care regleaza si stabilizeaza presiunea arteriala. Mai mult, leurda are efect vasodilatator, ceea ce duce implicit la scaderea tensiunii.

Adaugata langa orice aliment, leurda il transforma si in medicament

* Ateroscleroza, arterioscleroza, prevenirea arteritei obliterante - adenozina, o substanta din compozitia frunzelor de leurda, impiedica formarea placilor de colesterol si sclerozarea vaselor de sange. Aceasta planta este foarte utila in mentinerea elasticitatii si a permeabilitatii vaselor de sange. Se fac tratamente cu o durata de 3 luni, urmate de o luna de pauza, timp in care se administreaza cate o lingurita de tinctura si cate o lingurita de ulei de leurda, de patru ori pe zi. Tratamentul este foarte eficient si pentru prevenirea accidentului vascular.
* Flebita si tromboflebita - leurda are efecte fluidifiante sanguine si antiagregante plachetare, motiv pentru care este folosita cu mult succes contra tromboflebitei si a trombozelor in general. O echipa de cercetatori de la Universitatea din Leipzig, Germania, condusa de dr. Stefan Dhein, a dat publicitatii, la sfarsitul anului 2008, un studiu care arata ca administrarea de extract de leurda impiedica formarea trombilor (cheagurilor de sange) si migrarea lor prin vasele de sange. Leurda are efecte comparabile cu ale clopidogrelului, un medicament de sinteza utilizat contra problemelor cardiovasculare produse de cheagurile de sange si de rigidizarea arterelor. Pentru prevenirea si combaterea acestor afectiuni se recomanda curele cu leurda proaspata (minimum 150 g zilnic), facute pe o perioada de 3-6 saptamani, pe timpul primaverii. In timpul anului, se administreaza tinctura de leurda, cate doua lingurite luate de 4 ori pe zi, in cure de 4 saptamani, urmate de 10-14 zile de pauza.
* Cardiopatie ischemica, prevenirea infarctului - administrarea uleiului de leurda si a tincturii de leurda este un foarte bun tratament pentru prevenirea si combaterea ischemiei cardiace, ce apare pe fondul valorilor crescute ale colesterolului, hipertensiunii si trombozelor. Se tin cure de cate 8 saptamani, timp in care se administreaza cate doua linguri de ulei de leurda si cate 4 lingurite de tinctura de leurda pe zi. Este important sa fie administrate ambele preparate, pentru ca ele contin principii active diferite, extrase din leurda. Astfel, uleiul din aceasta planta contine principii active ce tin sub control valorile colesterolului si impiedica sclerozarea arterelor, in timp ce tinctura previne hipertensiunea, formarea trombilor si migrarea lor pe artere.
* Varice si hemoroizi - se recomanda ca anual sa fie facuta o cura cu o durata de minimum 3 saptamani, timp in care se consuma salata de leurda, cate 100-200 g pe zi. Este un tratament cu efecte antiinflamatoare asupra venelor, care, conform unor studii in curs de desfasurare, tonifica peretele venos, favorizand chiar reducerea in volum a varicelor.
* Astm, astm alergic - se recomanda, de asemenea, cura cu salata de leurda, consumata zilnic, pe o perioada de timp cat mai indelungata. Substantele volatile ingerate din leurda ajung in mare masura in plamani, de unde sunt eliminate gradat, exercitandu-si efectele usor bronhodilatatoare, expectorante (elimina excesul de mucus din arborele bronsic) si antiseptice. Se recomanda acelasi tratament si contra bronsitei cronice ori a pneumoniilor recidivante, deoarece are efecte antibiotice si antivirale puternice. Ca adjuvant in emfizemul pulmonar, se recomanda uleiul de leurda, din care se iau doua linguri pe zi.
* Colita de fermentatie, constipatie - anumite zaharuri continute de frunzele de leurda ajuta la restabilirea florei intestinale normale, fiind de un extraordinar ajutor in multe cazuri de colita de fermentatie sau de constipatie cronica. Se recomanda cura cu salata de leurda, din care se consuma cate 100-150 g zilnic. Tratamentul cu leurda va fi abordat, totusi, cu prudenta de persoanele cu colita, care in primele 3-5 zile vor lua doze mici (10 g) din aceasta planta. Aceasta, deoarece in aproximativ 10% din cazuri s-a remarcat o sensibilitate particulara la principiile active ale leurdei, unele persoane prezentand simptome de atonie digestiva ori de balonare dupa ingerarea plantei.
* Adjuvant contra viermilor intestinali - se ia ulei de leurda, cate 3 linguri, dimineata, pe stomacul gol. Aceasta doza unica se ia o data la trei zile, pe o perioada de o luna. Tratamentul inhiba proliferarea si ajuta la eliminarea parazitilor intestinali, deoarece leurda, pe langa efectele sale vermifuge, are si o puternica actiune de stimulare a peristaltismului intestinal.
* Adjuvant in infectia reno-urinara - se administreaza tinctura de leurda, cate o lingurita de 4 ori pe zi, in cure de o luna, urmate de 12 zile de pauza. Acest tratament are efecte antibiotice, stimuleaza diureza si, nu in ultimul rand, stimuleaza imunitatea organismului. In medicina populara, rezultate foarte bune se obtin si prin aplicatii externe cu frunze de leurda, zdrobite si puse pe zona vezicii urinare sub forma unor cataplasme, care se tin vreme de patru ore zilnic.
* Raceala, gripa, complicatii bacteriene ale acestora - consumul frunzelor proaspete si administrarea de tinctura de leurda, cate o lingurita de 4-6 ori pe zi, are efect antiviral si antibiotic. De asemenea, leurda reduce febra, combate tusea si ajuta la o vindecare rapida a virozelor respiratorii. Studii facute in Germania arata ca principiile active din aceasta planta activeaza macrofagele, celule ale sistemului imunitar care distrug bacteriile sau diferite particule straine din organism.
* Dureri si contractura musculara - se recomanda consumul de leurda sub forma de salata, minimum 100 g pe zi. O substanta secretata de aceasta planta (adenozina) actioneaza direct asupra sistemului nervos central, favorizand relaxarea musculara.
* Combaterea efectelor secundare ale tratamentului cu antibiotice - se recomanda cura de primavara cu salata de leurda proaspata. Se consuma minimum doua portii pe zi, in cure de 3-6 saptamani. Ajuta la refacerea rapida a florei intestinale perturbate de antibiotice, stimuleaza imunitatea afectata de aceste medicamente, previne si combate infectiile cu Candida, care apar foarte frecvent la cei care au luat in mod repetat antibiotice.
* Boala canceroasa - din pacate, un studiu de amploare cu extracte de leurda folosite pentru prevenirea si combaterea cancerului inca nu a fost facut, dar datele preliminare indica aceasta planta ca pe o mare speranta contra acestei afectiuni. Leurda stimuleaza sistemul imunitar, care este "gardianul" ce distruge celulele maligne prezente in permanenta in organism.
Leurda cultivata

Apoi, anumiti compusi pe baza de sulf secretati de leurda din belsug (alicina, ajoena) au o actiune antitumorala directa foarte puternica, pusa in evidenta de mai multe teste de laborator facute in Japonia, India si China. In plus, leurda contine germaniu si seleniu in forma organica, doua substante rar intalnite in regnul vegetal, cu efecte antitumorale exceptionale. Ca atare, se recomanda frunzele de leurda proaspata in consum, minimum 100 g pe zi, in cure cat mai indelungate posibil. Se recomanda contra urmatoarelor tipuri de cancere: bucal, pulmonar, de esofag, de colon, tiroidian, cancerul testiculelor, cancer genital la femei (uterin, ovarian), cancer urinar.
* Deficit de magneziu - se face o cura de primavara cu salata de leurda, din care se consuma, vreme de minimum 3 saptamani, cate doua portii zilnic. Doua sute de grame de frunze proaspete de leurda asigura mai mult decat necesarul zilnic de magneziu pentru un adult. Aceeasi cantitate asigura si dublul necesarului de fier, leurda fiind un adevarat panaceu si contra anemiei feriprive.
* Imbatranire - studiile facute de dr. H. Torok de la "Central Research Laboratory" din Pecs, Ungaria, arata ca extractul alcoolic (tinctura) de leurda este un excelent remediu contra radicalilor liberi, substante instabile, care ataca permanent membranele celulelor organismului, prin aceasta viciind materialul genetic al acestora si producand ceea ce noi numim imbatranire. Ei bine, curele cu tinctura de leurda, cate 4 lingurite luate zilnic, vreme de 60 de zile, incetinesc acest proces, neutralizand radicalii liberi.

Aplicatii externe

* Micoza vaginala - se dizolva doua linguri de tinctura de leurda intr-o jumatate de cana de apa, iar cu solutia astfel obtinuta se fac spalaturi vaginale. Este un remediu prea putin placut ca miros, dar cu un efect foarte puternic de combatere a infectiei cu diferite specii de Candida. De asemenea, acelasi tratament previne si combate suprainfectiile bacteriene care pot aparea dupa o candidoza severa. Este recomandat ca adjuvant si in cancerul ovarian, in cancerul uterin (endometrial), in fazele precanceroase la nivel genital.
* Micoza unghiilor - pe zonele afectate se pun comprese cu tinctura de leurda nediluata. Se acopera cu folii de nylon (pentru a nu se evapora alcoolul), iar apoi se lasa vreme de 2-4 ore pe zi. Tinctura de leurda astfel aplicata inmoaie unghiile si permite indepartarea zonelor afectate (se face cu ajutorul unei pile de manichiura), distruge ciupercile parazite, favorizeaza cresterea unei unghii noi, neafectata de micoza.
* Articulatii dureroase (artrita, artrita reumatoida) - frunzele proaspete de leurda se zdrobesc pe o planseta de lemn cu ajutorul ciocanului pentru snitele, apoi se infasoara pe articulatia dureroasa si se lasa vreme de minimum o ora. In paralel se face o cura cu leurda consumata intern, sub forma de salata, cate 100 g pe zi. Acest tratament are efecte antiinflamatoare articulare, calmeaza durerea si reda mobilitatea articulatiilor afectate.

PRECAUTII SI CONTRAINDICATII

Leurda este contraindicata in perioada alaptarii, deoarece poate dauna calitatii laptelui si poate provoca colici sugarului.
La pacientii cu gastrita hipoacida, cu dispepsie si cu colita, leurda se va administra cu prudenta, in doze mici la inceput. Aceasta, deoarece poate produce, in cazuri particulare, ce tin de o predipozitie individuala, atonie, balonare, stari de greata, tulburari digestive.

Sursa :http://www.formula-as.ro/2009/861/medicina-naturii-44/leurda-10896
avatar
Vizitato
Vizitator


Sus In jos

Re: PLANTE MEDICINALE

Mesaj Scris de Vizitato la data de Lun Mai 09, 2011 11:37 pm

Asa arata leurda...e singura poza care o am , nu stiu cum de n-am facut si cand era in floare ...

avatar
Vizitato
Vizitator


Sus In jos

Re: PLANTE MEDICINALE

Mesaj Scris de Vio la data de Mar Mai 10, 2011 2:26 am

Atat eu cat si sotul meu,consumam la greu "verdeata"printre care si LEURDA,pe care as denumi-o eu Regina tratamentelor naturiste,si nu numai,ci si o delicatesa alaturi de o bucatica de sunca,una de telemea,un ou fiert;deja salivez...

_________________



CULINAR FORUM BY VIO
http://culinarforum.forumz.ro/
avatar
Vio
ADMIN
ADMIN

Mesaje : 1269
Data de inscriere : 13/04/2011
Localizare : AICI...cu voi!

http://vvvv.forumgratuit.ro

Sus In jos

Timpul propice de cules al principalelor plante medicinale

Mesaj Scris de Vio la data de Vin Mai 13, 2011 8:51 pm

AFIN - frunzele se culeg primara si toamna; fructele in lunile de ra: iulie si august.
ALBA�STRELE - florile se culeg in lunile iunie, iulie si august.
ANASON - fructele se culeg toamna. ANGELICA� - frunzele si radacina se culeg primara, iar fructul toamna.
ARNICA� - radacina se culege primara, iar florile in lunile iulie si august.
BRANCA-URSULU1 - se culege intreaga ta ra. BRA�NDUSA� DE TOAMNA� - se folosesc capsulele culese in iunie-iulie.
BRUSTUR-DULCE - frunzele se culeg primara, iar radacina tei de peste doi ani se culege primara si toamna.
BUJOR - radacina se culege primara, iar florile in lunile iunie, iulie.
BUSUIOC - se culege ta intreaga fara radacina in lunile iunie, iulie, august.
CASTAN - florile si coaja se culeg primara, iar fructele toamna.
CHIPAROS - se culeg frunzele si fructele primara si toamna.
CICOARE - radacina se culege primara si toamna, iar ta intreaga - ra

CIMBRU - se culege in timpul infloririi, ra - taIntreaga.


CIUBOTICA-CUCULUI - se folosesc frunzele, florile si radacina, culese in lunile martie-aprilie.
COACA�ZUL-NEGRU - frunzele se culeg primara, fructul se culege ra.
COADA-CALULUI - se culege intreaga ta ra si toamna.
COADA-SORICELULUI - se culege intreaga ta in lunile mai-iunie si iulie.
COADA-RACULUI - frunzele se culeg primara, radacina se culege toamna.
DEGETEL ROSU DUMBAT - frunzele se culeg in timpul infloririi, iar intreaga ta in lunile iulie-august.
FECIORICA� - intreaga ta, fara radacina, se culege in iunie, iulie, august, septembrie si octombrie.
FERIGA� - frunzele si rizomii se culeg in lunile iulie, august, septembrie si octombrie.
FRAG - se culeg frunzele si florile in lunile mai-iunie.
FUMA�RITA� - se culege intreaga ta fara radacina in lunile iulie si august.
GA�LBENELE - se culege intreaga ta in lunile iunie, iulie, august, septembrie si octombrie.

GENTIANA� - se culege radacina in timpul toamnei.


HAMEI - mugurii se culeg ra.

IARBA�-MARE - radacina tei se culege toamna.


IEDERA - radacina se culege tot anul, iar frunzele ra.
IENUPA�R - mugurii se culeg primara si ra, iar fructele se culeg in luna octombrie.
ISOP - se culege intreaga ta, fara radacina, in timpul infloririi.
LA�CRA�MIOARE - intreaga ta si radacina se culeg in luna mai.
LEMN-DULCE - se culege radacina primara si toamna.
LEVA�NTICA� - se culege toata ta in lunile iulie, august si septembrie.
LUMA�NA�RICA� - frunzele si florile se culeg in lunile iulie si august.

MAC DE CA�MP - se culege ra, dupa inflorire.


MA�CES - fructele se culeg toamna.

MA�CRIS - frunzele se culeg primara.


MA�TRA�GUNA� - frunzele se culeg in mai-iunie si iulie, radacina tei de peste trei ani se culege primara.

MENTA� - frunzele si florile se culeg in timpul verii.


MESTEACA�N - se culeg frunzele proaspete primara.
MUR - radacina si frunzele se culeg primara, fructele se culeg toamna.
MUSETEL - florile se culeg din luna mai pana in august. NA�STURAS - frunzele fragede se culeg primara. NUC - frunzele se culeg primara, iar fructul verde in luna august.

OBLIGEANA� - radacina tei se culege primara sau toamna.


PA�DUCEL- florile se culeg in lunile martie, aprilie, mai, iar fructele se culeg in luna octombrie.
PA�PA�DIE - frunzele, florile si radacina se culeg primara.
PA�TLAGINA� - se culege ta in intregime in timpul verii.
PA�TRUNJEL DE CA�MP - se culege radacina, primara si toamna.
PELIN - frunzele si mugurii se culeg ra.

PIR - se culege radacina tei inainte de a inflori.


PODBAL - florile se culeg in lunile martie, aprilie, iar frunzele in lunile mai, iunie.

ROINITA� - se culege ta in intregime in timpul infloririi.


RA�CHITAN - se culeg tulpinile si florile in luna august.

ROZMARIN - frunzele se culeg primara si toamna


ROSTOPASCA� - frunzele si florile se culeg in luna mai.
SALVIE - se culeg frunzele si radacinile, inainte de inflorire.
SA�NZIENE (DRA�GAICA�) - se culege intreaga ta in timpul infloririi.

SA�PUNA�RJTA� - frunzele si radacina se culeg primara.


SOC - florile se culeg in luna iunie, iar coaja primara.

STEJAR - coaja se culege inainte de infrunzirea completa.



SUNA�TOARE - se culege in timpul infloririi, in lunile iulie, august si septembrie.
TA�TA�NEASA� - florile si frunzele se culeg ra, radacina

sursa:esanatos.com

_________________



CULINAR FORUM BY VIO
http://culinarforum.forumz.ro/
avatar
Vio
ADMIN
ADMIN

Mesaje : 1269
Data de inscriere : 13/04/2011
Localizare : AICI...cu voi!

http://vvvv.forumgratuit.ro

Sus In jos

Re: PLANTE MEDICINALE

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum